Majoritatea românilor l-ar vrea suspendat pe Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României. Aşa reiese din ultimul sondaj de opinie online găzduit de pagina de Internet a publicaţiei noastre. Dintre cei 16.605 cititori ai cotidianul.ro care au votat în cadrul sondajului,13.330 îl vor plecat din Palatul Cotroceni pe reprezentantul PDL. Doar 3.275 dintre cititorii noştri optează pentru rămânerea lui T. Băsescu în fotoliul de şef al statului român.
Opoziţia politică pare că a uitat de suspendarea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României. Sau o consideră inoportună acum.
Greşit!, spun cititorii cotidianul.ro. Majoritatea lor au votat masiv pentru trimiterea la plimbare – cel puţin! – a şefului statului român. Prin prestaţia nedemnă de un şef al statului român de duminică, Traian Băsescu însuşi le-a dat dreptate cititorilor cotidianul.ro: există motive pentru care să fie suspendat.
Prin comportamentul său de jupân politic peste PDL şi după exprimarea publică a unor opinii ce ţin de imixtiunea în viaţa unui partid politic, Băsescu T. s-a izolat, practic, de funcţia de preşedinte al ţării. Cel căruia Constituţia îi impune neutralitate politică. Cea care îi asigură temelia pentru rolul constituţional de mediator între puterile statului.
Redăm mai jos, două dintre părerile cititorilor cotidianul.ro:
„LACRIMA : Sint pentru mentinerea lui Basescu in fruntea Romaniei .Este cel mai activ presedinte si vrea sa faca ceva cu tara asta spre deosebire de leprele , hotii sau emanatii dinaintea lui .Nu cred ca postarea mea va apare , deorece se stie ca , Cotidianul este contra lui Base si Boc !”
george@hotmail: Cine ce are ceva cu dl Băsescu? Cred că nimeni dacă ar fi vorba de Băsescu ca persoană. Vedeţi numai că lucrurile se schimbă: vorbim în fapt de preşedintele României, ha ! Aici e aici !!! Ce-a facut dl preşedinte pentru ţară, pentru români în timpul celor două mandate ?! Nu este foarte greu să înţelegem că trăim mai rău ca niciodată, că speranţa a murit, depresia a luat locul veseliei ş.a.m.d..Pe o scară a performanţei domnul preşedinte este la minus. Minus cât ? Vă rog sa apreciaţi dumneavoastră.”
Motive de suspendare, câtă frunză şi iarbă
Nenumărate motive pentru suspendarea lui Băsescu pot fi invocate atât în plan politic intern, cât şi în plan politic extern, dar mai ales în plan social-economic.
Din punctul de vedere al politicii interne, lui Traian Băsescu i se pot reproşa nu doar dezbinarea clasei politice şi încercarea nereuşită până acum de dezbinare a opoziţiei sau de împiedicare a coagulării ei. Culmea, lui Băsescu i se poate reproşa, în acelaşi plan politic intern, mai ales demersul de dezbinare a Partidului Democrat. Demers care, într-o ţară nomală, ar fi fost sancţionat pe loc prin decizia de demarare a procedurilor democraţiei parlamentare: suspendarea din funcţia de preşedinte al ţării.
În plan politic intern i se mai poate reproşa la fel de mult acceptarea menţinerii în funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor a Robertei Anastase, de numele căreia este legată cea mai mare fraudă parlamentară din istoria României: scandaloasa votare a Legii Pensiilor. Numai sub unul precum Traian Băsescu o asemenea situaţie nu este investigată şi sancţionată penal.
Implicarea instituţiilor de ordine publică, siguranţă naţională şi justiţie în jocul său politic murdar este o altă situaţie care îi poate fi imputată şi care ar trebui să îl lase fără mandat. Stenogramele-transcript din dosarului unui adversar de-ai săi, trimise de însuşi procurorul general al României unui jurnalist pro-Băsescu de la un ziar care susţine făţiş actuala putere, este o dovadă a statului de drepţi al lui Traian Băsescu.
În plan economico-social, Băsescu a dat dovadă de o îndrăzneală uriaşă: a cerut şi a impus reduceri bugetare sinistre, dar patronează în Palatul Cotroceni cea mai mare schemă de personal din istoria postdecembristă a instituţiei prezidenţiale a României.
Tot cu efect asupra bugetului de stat, secătuit de pomenile electorale din 2009 pentru realegerea sa, Traian Băsescu a acordat un număr uriaş de grade de general. Deşi s-a lăudat că va reda demnitatea gradului de general, Băsescu nu s-a sfiit să avanseze armate întregi în acest grad militar.
Prăbuşirea efectivă a încrederii populaţiei în domnia sa l-a determinat pe Traian Băsescu să se ascundă, de aproape un an, între zidurile Palatului Cotroceni şi să nu mai apeleze la băile de mulţime, care într-o vreme erau aproape zilnice.
Deşi a promis ieşirea din recesiunea economică, acest lucru nu numai că nu s-a văzut, dar sărăcia s-a accenuat. În plus, România lui Băsescu s-a împrumutat şi mai mult, împovărându-i pe români pentru mult timp de aici înainte.
Dezastrul politic extern
În domeniul politicii externe, lucrurile sunt simple: România este din ce în ce mai izolată şi aproape abandonată.
Relaţia cu Uniunea Europeană se traduce prin vizitele şefilor de state europene în România şi ale lui Traian Băsescu în aceste state: aproape zero! Franţa şi Germania, greii Europei, au ajuns să trateze România după cum îl dispreţuiesc pe Băsescu. Un prim efect: României i-a fost refuzată includerea în Schengen, spaţiul comunitar de liberă circulaţie a mărfurilor şi a persoanelor. E drept, Angela Merkel a venit la Bucureşti, dar numai pentru a le atrage atenţia lui Băsescu şi alor săi că au datorii de stat al oamenii de afaceri germani.
Vizita lui Băsescu în SUA şi a lui Obama în România au fost spulberate, şi în cel mai nou interviu – pentru The Money Channel – al ambasadorului SUA la Bucureşti.
„Nu ştiu care va fi şi când va avea loc. Am învăţat că e bine să nu faci previziuni.” a spsu cu diplomaţie Mark Gitenstein. În cel mai bun caz în mod ironic, reprezentantul SUA a adăugat: „Una dintre problemele relaţiei României cu SUA e aceea că nu există nicio problemă. (…) România nu este o zonă cu probleme”. Dacă şi România e o ţară fără probleme, chiar şi din perspectivă americană, atunci Gitenstein e, de fapt, Obama ! Cât de apropiată este fapt perspectiva unei vizite în România a lui Obama sau a lui Băsescu la Washington, o spune, de data aceasta pe faţă, ambasadorul american: „Cred că e mai important să vină în România CEO-ul unei mari companii americane care să promită că va investi 200-400 de milioane de euro, decât preşedintele SUA, fiindcă acum aveţi nevoie de locuri de muncă.”. Ce ar mai fi de comentat ?!
Să ne amintim şi că Traian Băsescu a fost trecut cu vederea la Summitul NATO de la Lisabona, printre alţii, şi de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack H. Obama. Pur şi simplu liderul de la Casa Albă a trecut pe lângă Băsescu de parcă nu ar fi existat.
Un moment în care Traian Băsescu a fost băgat în seamă de vreun şef de stat sau de guvern a fost la reuniunea de pe 4 octombrie a.c. de la Bruxelles a Consiliului European. Atunci, preşedintele României, a cărui mamă murise de mai puţin două ore, a spus o glumă aşa de bună încât Angela Merkel a fost surprinsă de camerele de luat vederi râzând cu gura până la urechi, iar Traian Băsescu şi alţi câţiva omologi prăpădindu-se de râs.
Una dintre cele mai tulburătoare scene de izolare care denotă izolarea lui Traian Băsescu de către lumea civilizată a fost la reuniunea la vârf a NATO din 2009 de la Strasborug şi Kehl. În pofida faptului că se tot învârtea disperat să găsească un interlocutor, şeful statului român nu era acceptat de nici unul dintre grupurile de discuţie care se formaseră acolo, fiind ignorat total.
Şi în plan non-european, România lui Băsescu are acelaşi status ca şi în relaţii cu UE sau SUA: nu există! Cu Rusia relaţiile sunt mai reci ca niciodată, cu rezultat în tariful crescut la gazele naturale, de unde şi preţuri mari. Să ne amintim cum premierul Federaţiei Ruse (nu preşedintele!) i s-a adresat şefului statului român, nu direct sau nu prin consacratele canale diplomatice, ci prin intermediul corespondentului Televiziunii Române la Moscova în chestiunea gazului rusesc.
Pe de altă parte, China este o iluzie în materie de politică externă.
În alt plan, lumea arabă aşteaptă oprtunităţile promise de Băsescu pentru a ajunge în România. Au rămas doar cu promisiunile hăhăite de Băsescu.
