Ministrul adjunct de Externe al Armeniei, Şavarş Kocharian a catalogat drept părtinititoare şi neconstructive declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu despre conflictul din provincia Nagorno Karabah, asa cum au fost ele preluate de presa azeră, dupa vizita preşedintelui României la Baku.
„Nu vreau să cred că un preşedinte al unei ţări membră UE poate face o asemenea declaraţie părtinitoare şi neconstructivă. Daca a declarat cu adevărat aşa ceva, asta contrazice abordarea comunităţii internaţionale, a OSCE şi a UE, la fel ca şi declaratiile adoptate la summiturile de la Helsinki, Atena, Almati, Astana şi declaraţia comună a preşedinţilor Medvedev, Obama şi Sarkozy de la L’Aquila şi Moscova, care arată clar că statutul Nagorno Karabah trebuie determinat pe baza liberei exprimări a voinţei. O asemenea declaraţie a preşedintelui României este pur şi simplu uluitoare”, a declarat Kocharian pentru radioul public armean.
Unele site-uri din Armenia au preluat declaraţia lui Traian Băsescu şi comentariile diplomaţiei de la Erevan sub titlul „România încearcă să câştige favorurile Azerbaidjanului?”. „Declaraţiile referitoare la conflictul din Karabah stipulează reglementarea acestuia prin dreptul popoarelor la autodeterminare, nerecurgerea la forţă şi la integritatea teritorială”, a spus Kocharian.
Potrivit site-ului administraţiei prezidentiale, Traian Băsescu a făcut următoarea declaraţie după întâlnirea cu omologul azer Ilham Aliev. „Şi permiteţi-mi să fac o ultimă menţiune: România apreciază în cel mai înalt grad răbdarea, decenţa cu care Azerbaidjanul negociază problema Nagorno-Karabah, lucru pe care îl apreciem şi la Armenia. Am vrea să vedem că se fac progrese în această direcţie, pentru că România a fost preocupată de evoluţia conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre, fiind conflicte în imediata apropiere a frontierelor noastre şi într-o zonă de securitate a României, a Uniunii Europene, a NATO. Orice rezolvare însă, trebuie să plece de la principiile dreptului internaţional care vizează neafectarea integrităţii teritoriale a vreunui stat. Sperăm că acestea sunt principiile pe care se vor rezolva problemele legate de Nagorno-Karabah: integritatea teritorială a Azerbaidjanului şi respectarea dreptului internaţional, ca de altfel şi respectarea drepturilor minorităţilor, dar în interiorul statelor suverane. Vă mulţumesc mult.”
Baku şi Erevan au relaţii glaciale după războiul dintre cele două ţări de la începutul anilor ’90, în urma căruia Armenia a preluat controlul asupra Nagorno-Karabah, regiune azeră locuită în majoritate de armeni. Frontierele dintre Azerbaidjan şi Armenia sunt închise din cauza disputei teritoriale. Azerbaidjanul, bogat în petrol şi gaz, face echilibristică între Rusia şi Occident pentru a obtine o reglementare favorabilă a conflictului. Mult mai săraca Armenie găzduieşte o bază militară rusă şi este aliata cea mai fidelă a Moscovei în regiune, în pofida ajutorului financiar american pe care îl primeşte, graţie unei importante diaspore armene în Statele Unite.
Ilham Aliev, actualul preşedinte azer, este fiul lui Gaidar Aliev, preşedintele care a condus ţara în momentul încheierii ruşinoase a conflictului din Nagorno Karabah, soldat cu peste un milion de refugiaţi azeri şi cu ocuparea de către Armenia a 14% din teritoriul Azerbaidjanului. Membru al NKVD încă din adolescenţă, Gaidar Aliev se bucură de aprecierea Bucureştiului, Traian Băsescu inaugurând un bust al fostului preşedinte în capitala României.
