Este incorect de singur Nicolae Popa în închisoarea în care a fost trimis pentru devalizarea fondului particular de investiţii financiare, FNI. Explic imediat. Până atunci, să vedem o posibilă cauză a mascaradei cu aero-transportorul de deţinuţi de la Ţiri.
Nicolae Popa a fost adus în ţară în încercarea disperată a lui Băsescu T. de a duce de nas Comisia Europeană. Circul de prost gust a avut loc cu vreo lună şi-un pic înaintea prezentării la Bruxelles a spăimosului Raport de ţară privind mersul Justiţiei din România. Cea aflată sub incompetenta comenduire a sus-amintitului.
Deşi există un „amigo” responsabil din partea Comisiei Europene cu întocmirea Raportului de ţară, evoluţiile din Justiţia epocii Băsescu nu sunt cele aşteptate de lumea europeană civilizată. Cine e „amigo”? E un „amigo” care îl simpatizează pe re-amintitul mai devreme, după ce a simpatizat-o la început şi o simpatizează şi acum la nivel forte pe „mama dragei ei de ANI”.
De unde, atunci, disperarea de a face circ? Nici „amigo” nu mai poate face minuni şi, atunci, soluţia unică e spectacolul de prost gust. Precum cel legat de Nicolae Popa sau cel legat de Sorin Ovidiu Vîntu.
Să începem cu ultimul caz. E limpede că circul judiciar-mediatic al arestării dictate de procurori a unor persoane publice controversate – precum Sorin Ovidiu Vîntu – serveşte scopului Excelenţei Sale, cel legat de Raportul de ţară privind justiţia din România al Comisiei de la Bruxelles.
Paradoxal, procurorii par că au întocmit un dosar subţire – care nu a ţinut nici măcar în faţa unui judecător de primă instanţă de sector al Bucureştilor – mai mult să îi folosească lui Băsescu. Cu o reţinere dictată de procurori urmată de respingerea cererii de arestare de către judecători, nu este exclus ca Excelenţa Sa să vrea să arate, acolo la Uniunea Europeană, cum singur luptă acerb cu hidra corupţiei, dar cum este boicotat, vai!, de magistraţi. Magistraţi care nu au plecat capul şi continuă, în nemernicia lor, în pofida presiunilor politice, să solicite probe solide pentru o arestare.
Pe de altă parte. Prin circul de tip „Popa, adus cu avionul” şi „Vîntu, după gratii din cauză că nu-i dă Realitatea TV lui Ghiţă”, oferă lumii civilizate o justificare falsă pentru Fărădelegea al cărei patron este. Sigur, este treaba Uniunii Europene să îi creadă pe Băsescu şi pe omul ei cu scriptele destinate evoluţiilor justiţiei din România, că aducerea fostului director al unui fond particular de investiţii, condamnat pentru fraudă, este un succes al puterii politice actuale. Om al lor care numai obiectiv nu e după apropierea faţă de Putere, despre care ştiu mulţi, dar nu vorbesc !
Trag nădejdea că vor fi destui responsabili ai Uniunii Europene care nu se vor lăsa păcăliţi de mascarada de mahala marca Băsescu T. Ca o paranteză, la cât merg de orbeşte pe mâna lui – într-un mod halucinant şi care nu are nici o bază reală -, am impresia că responsabilii Statelor Unite ale Americii nu vor avea aceeaşi înţelegere, precum europenii, a mascaradei sinistre care, sub Băsescu, ţine loc de bună guvernare.
În rest! Sunt absolut spectaculoşi cei care aplaudă aducerea lui Nicolae Popa în ţară pentru a-şi ispăşi pedeapsa, după devalizarea unui fond particular de investiţii şi păgubirea mai multor persoane particulare. Popa e vinovat, a spus-o Justiţia. E în regulă, e corect. Bine că a fost adus – cu circ sau fără – chiar şi mai târziu pentru ispăşirea pentinenţei.
Dar…? Dar unde e Fratele Bancorex? Simplu: Fratele Bancorex e liber ca pasărea cerului şi neatins de vreo condamnare, precum un posesor de imunitate juridică pe viaţă. Fratele Bancorex îşi răsplăteşte libertatea prin punerea la dispoziţia Puterii a instituţiilor sale de presă: scrisă şi audio-vizuală. De ce de Fratele Bancorex nu se ia nimeni şi de ce nu, într-o Românie curată, el nu este acum alături de Nicolae Popa?
Pentru că unul precum Un Naş a slujit seară de seară, pentru că urmaşii săi Îl slujesc pe El, pentru că foaia tipărită Îl slujeşte pe El. El, unicul războinc neînfricat din România, care se luptă cu hidra corupţiei.
Locul lui Popa şi al Fratelui Bancorex e tot acolo jos „pă Tubulatură”, cum spunea Cătălin Voicu.
E absolut interesant cum va privi UE povestea juridică în două Acte.
Actul 1. Este condamnat şi trimis la închisoare unul care a păgubit cu o sumă serioasă o mână de creduli sau de calici. Cei care credeau că pot avea bani mulţi peste noapte şi fără muncă, doar prin plasarea lor undeva. Important este că a fost făcut responsabil pentru jefuirea unor oameni şi a agoniselii de-o viaţă a multora dintre ei. E bine că a fost adus în ţară chiar şi cu un avion particular pentru care statul român a plătit din banii contribuabilului român suma de 100.000 de euro. Ce ascunde această aducere şi ce ascunde plata acestei sume? Răspunsul, un rând mai jos!
Actul 2. Acoperirea unei adevărate fraude şi a unui mega-escroc. Nu este condamnat şi nu este trimis la închisoare, ba mai mult se afişează la braţetă cu Puterea!, unul care a devalizat o bancă de stat. A devalizat banca de stat cu sume infinit mai mari, colosale de-a dreptul. Şi, ceea e cel mai important, cu infinit mai mulţi păgubiţi. În afacerea Bancorex, păgubiţi au fost absolut toţi cetăţenii români plătitori de taxe şi de impozite de-a lungul timpului, având în vedere că era o bancă de stat, constituită din fonduri de stat, de la buget. Şi de la cel după 1989, şi de la cel de dinainte de 1989, când ni se spunea să facem sacrificii pentru ţară.
Prin urmare, primul, dacă a fost fraier – fiind doar un escroc mare – şi a păgubit 300.000 de particulari cu sume serioase, este condamnat şi adus precum ursul de circ, în colivia zburătoare a lui Ţiri.
Cel din urmă, din Actul 2, dacă a devalizat o bancă de stat cu sume colosale şi a adus un prejudiciu ţării – prejudiciu care a tras ţara în jos contribuind decisiv la starea de sărăcie, păgubind un popor întreg -, acela este Mogulul Bun, partener de dialog. Şi chiar, aşa cum ştiu foarte puţini, avanpost al afacerilor din umbră ale unora din statul actual de … drepţi. Este un apropiat al Puterii. E un şmecher. Un şmecher care a furat de la un popor întreg şi care e liber.
Aceasta sunt, de fapt, Justiţia şi Democraţia din epoca lui Băsescu Despot!
P.S. Nu mă aştept ca Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti să priceapă măcar în al doisprezecelea ceas cu cine are de-a face şi să îl crediteze pe protejatul său unic din România la Departamentul de Stat şi la Casa Albă în continuare. Exact aşa cum a făcut-o până acum, după cum arată telegramele Wikileaks. SUA nu pot înţelege unde e, de fapt, corupţia în România, având în vedere că prăbuşirile financiare – incomparabile cu cele microscopice de tipul românesc al FNI – care au stat la baza colapsului financiar mondial au plecat chiar din America. America, aceeaşi care l-a găzduit sincer şi cu drag pe sus-amintitul Frate Bancorex, atunci când Justiţia din România se făcea că îl caută pentru cea mai mare fraudă financiară din Istoria României! SUA nu au înţeles nici că Ceauşescu nu era ceea ce părea şi l-au crezut pe cuvânt că e un lider anti-URSS. E vorba despre acelaşi URSS care a tratat orice disidenţă într-un singur fel: cu dispariţia. Fizică !
SUA care nu au făcut diferenţa între şiretenia unui analfabet şi inteligenţa unui om cu carte. Iar un Richard Nixon îl găsea pe Ceauşescu nici mai mult nici mai puţin decât „inteligent” şi „curajos”. SUA au avut o impresie bună despre Ceauşescu, deşi oameni de valoare precum diplomatul David Funderburk, fost ambasador al Americii la Bucureşti, transmitea la Washington date despre adevăratul Ceauşescu şi despre închisoarea generală pe care o instituise în România.
La fel cum SUA s-au lăsat prostite de Ceauşescu, o dată, au aceleaşi şanse şi a doua oară cu al lor Băsescu. Prin urmare, nimic nou: responsabilii americani nu ar face decât să fie constanţi cu ei înşişi.
