Pentru prima dată în afara Chinei, 227 de fotografii realizate de el între 1983 şi 1993 au fost expuse la New York, de Asia Society, începând cu 29 iunie, la numai câteva zile după eliberarea pe cauţiune a artistului (22 iunie), până la 14 august.
La sfârşitul lunii mai, la Târgul de Artă Contemporană de la Hong Kong, mulţi artişti chinezi purtau T-shirt-uri albe pe care era scris: „Unde este Weiwei?”. Artistul Weiwei, de reputaţie internaţională, dispăruse la sfârşitul lunii aprilie, când se pregătea să ia avionul de la Beijing pentru Hong Kong. După câteva zile, autorităţile chineze au anunţat că acesta a fost reţinut. Dar abia la jumătatea lunii mai, soţia lui, artistul vizual Lu Qing, a primit autorizaţia de a-l vedea, însoţită de interdicţia de a dezvălui locul detenţiei. Ea a declarat, cu ochii roşii de plâns, că artistul n-a fost torturat.
Afişe cu textul Cui îi este frică de Weiwei
În acest timp, la Londra, expoziţia lui Ai Weiwei era un adevărat succes. Sculpturile lui, reprezentând cele 12 animale ale zodiacului chinezesc, au fost expuse apoi, până la 15 iulie, în Manhattan. „Art Review” l-a clasat pe sculptor drept al 13-lea pe lista celor 100 cei mai influenţi artişti din lume, iar arestarea lui a provocat proteste internaţionale. Fundaţia Guggenheim, căreia i s-a adăugat un colectiv al muzeelor anglo-saxone, a lansat un apel pentru eliberarea lui. Proteste au fost semnate şi de Salman Rushdie şi Anish Kapoor, iar ministrul Afacerilor Externe al Germaniei a cerut punerea în libertate a lui Weiwei. A fost constituit un grup „Free Weiwei”, iar evenimentul a ţinut paginile presei internaţionale.
Fragmente, instalaţie
Ca o reacţie la arestarea lui Ai Weiwei, artistul Kacey Wong din Hong Kong a organizat în timp record o expoziţie intitulată „Love the Future”, regrupând operele de 50 de tineri plasticieni şi poeţi chinezi şi occidentali, într-un spaţiu din Chai Wan, închiriat de galleria „Chancery Lane”. Instalată la Hong Kong de 10 ani şi condusă de americanca Kate de Tilly, această galerie, una dintre cele mai dinamice din oraş, a inaugurat în acelaşi timp şi în acelaşi loc, expoziţia „Red”, ce va fi deschisă până la 28 august, cu tema „China şi libertatea artistică”. La Bienala de la Veneţia au fost afişate pe palate şi în locurile de expunere banderole dedicate lui Ai Weiwei.
Un artist excepţional ia apărarea oamenilor obişnuiţi
Lumina descendentă
Dar, în China, puţină lume a luptat deschis pentru eliberarea artistului angajat, considerat de mulţi dintre confraţii săi „prea provocator”. Unul dintre prietenii lui, cântăreţul rock Wu Hongjin, pe numele său de scenă Zuoxiao Zuzhou, a îndrăznit totuşi să proiecteze pe un ecran, în timpul unui concert, cuvintele „Free Ai Weiwei” şi a publicat, în cotidianul „Ming Pao” din Hong Kong, un articol explicând că Weiwei este un „artist excepţional care a îndrăznit să ia apărarea oamenilor obişnuiţi”. A doua zi, Wu a fost şi el reţinut pe aeroportul din Shanghai, fiind eliberat după câteva ore. Dar tactica de intimidare a avut succes. Presa chineză liberală n-a mai scris nimic, în timp ce publicaţiile oficiale apărau „suveranitatea sistemului judiciar chinez”. Internauţii au încercat să comenteze evenimentele, dar mesajele lor au fost şterse sistematic de cenzură dacă apărea numele Weiwei. Au reuşit să circule o vreme câteva bloguri, care nu foloseau decât iniţialele AVV. Ultimele mesaje vorbeau despre „grasul”, făcând aluzie la dimensiunile artistului. Un internaut, cunoscut pentru sarcasmul său, a fost convocat la poliţie şi ameninţat că blogul lui va fi definitiv închis dacă nu încetează aceste comentarii.
În urma arestării artistului chinez, grupuri de apărare a drepturilor omului au organizat manifestaţii şi proteste. Pe o stradă din Hong Kong, un militant s-a instalat într-o cuşcă, purtând un afiş pe care scria: „Ai Weiwei. Libertate acum!!!!”.
De fapt, nu arta lui Weiwei a iritat autorităţile chineze. Toată China a fost mândră când studioul de arhitectură elveţian „Herzog&de Meuron” a folosit proiectul lui pentru stadionul olimpic din Beijing, supranumit „Cuib de pasăre”.
Stadionul Olimpic Cuib de pasăre, desenat de Ai Weiwei
Ai Weiwei, care a trăit 12 ani la New York, a crezut că numele lui de notorietate internaţională îl protejează. În plus, el este fiul unui mare poet, Ai Qing, care a participat la revoluţia comunistă. Sculptorul, în vârstă de 53 de ani, a crescut printre demnitarii regimului şi cunoaşte personal mai multe personalităţi ale noii clase politice din generaţia sa. El a început să fie vizat de autorităţi când, după cutremurul din 2008, de la Sichuan, a început să vorbească despre numărul copiilor ucişi în urma dărâmării unei şcoli, pe care autorităţile locale, ce se temeau de descoperirea corupţiei lor, refuzau să-l facă public. Spitalele şi şcolile din zonă au fost primele care s-au prăbuşit, în timp ce sediile partidului şi ale administraţiei locale au rezistat. După patru luni, Weiwei s-a implicat în afacerea laptelui contaminat. Blogul lui a fost închis, iar el a fost brutalizat în timpul procesului unui militant care îi apăra pe părinţii ai căror copii fuseseră ucişi de laptele otrăvit. Ai a început atunci o activitate politică tot mai critică. Din punct de vedere oficial, Weiwei nu este acuzat pentru aceste motive, ci pentru fraudă fiscală, mai ales că reformatorii şi liberalii din regim nu vor reuşi să aibă un cuvânt de spus. După povestea laureatului Premiului Nobel pentru Pace din 2010, poliţia chineză a instituit un regim de securitate care nu mai părea posibil în ultimii 20 de ani. Zeci de „activişti”, avocaţi, ziarişti sau militanţi au „dispărut” începând cu luna februarie. Din prudenţă, lumea artistică a rămas în rezervă, aşteptând să treacă această perioadă şi sperând într-o relaxare după schimbarea puterii politice prevăzute pentru toamna anului 2012.
Militant politic, dar… evazionist fiscal
Fântâna luminii
Artistul este anchetat de compania „Beijing Fake Cultural Development Ltd.” pentru evaziune fiscală şi distrugerea intenţionată a unor documente contabile şi i se cer 12 milioane de yuani, adică 1,85 milioane de dolari. Prietenul sculptorului, avocatul Liu Xioyuan, a iniţiat o campanie de donaţii pe internet pentru a-l ajuta pe artist să plătească această sumă.
Presa oficială afirmă că Ai Weiwei a fost eliberat pentru că „a avut o atitudine bună mărturisindu-şi crimele şi dorind să plătească datoriile” şi din cauza stării sale de sănătate. Timp de un an îi este interzis să părăsească Beijingul fără permisiunea guvernului.
Pe 23 iunie, profesorul Wang Yujin de la „Universitatea de Ştiinţe Politice şi Drept” din China a afirmat că eliberarea pe cauţiune a lui Ai Weiwei dovedeşte că guvernul chinez nu poate găsi nicio probă solidă privind „crima economică” a artistului. În 24 iunie, Ai a declarat unui reporter de la „Radio Free Asia” că mulţumeşte publicului din Hong Kong pentru susţinere, că regimul de detenţie a fost un iad şi că i s-a interzis să spună prea multe presei.
Biciclete, instalaţie în Muzeul de Artă Mori din Tokyo
Cazul lui Ai Weiwei, simbolic şi mediatizat pe plan internaţional, se înscrie în lunga istorie agitată a relaţiilor dintre artă şi politică din China. Într-o lucrare pasionantă, intitulată „Pictură şi putere în China (1979-2009). O istorie culturală”, Emmanuel Lincot, sinologul erudit care a fondat „Catedra de Studii Chineze Contemporane” de la Institutul Catolic din Paris, analizează aceste relaţii în zilele noastre. Prin prezentarea diferitelor curente care au stat la baza formării artei contemporane chineze, el evidenţiază influenţa artiştilor occidentali, mai ales cea a lui Robert Rauschenberg. Într-un capitol dedicat expoziţiilor organizate în afara muzeelor sau galeriilor, în încercarea de a ocoli cenzura, sunt analizate caracteristicile artei actuale, iar Ai Weiwei este calificat drept un „mediator cultural, negustor, pedagog şi maestru al gândirii”.
Artist, activist politic, activ în arhitectură, curatoriat de expoziţii, fotografie, film, sculptorul este director artistic şi cofondator al „China Art Archives&Warehouse”, galerie de artă contemporană şi experimentală din Beijing.
Cercul animalelor, instalaţie la Londra
Operele lui au fost expuse la Duisburg, Portland, Glenside, Tokyo, München, Sydney, Groningen, la Bienala de la Veneţia, la „Documenta 12″ din Germania, la Bienala Internaţională de la Liverpool şi la cea de la Sao Paulo. În 2010 a avut prima personală itinerantă din Statele Unite, iar anul acesta, expoziţia intitulată „Cercul Animalelor. Capete zodiacale” a avut un succes remarcabil. În pofida absenţei artistului, ea a fost deschisă apoi la Plaza Hotel din New York şi apoi la Londra. Capetele sunt inspirate de piese similare din secolul al XVIII-lea, rătăcite de trupele britanice şi franceze în timpul Războiului Opiului, câteva reapărând în 2000. Începând cu 15 octombrie, o importantă expoziţie, cuprinzând şi vasele create de artist, va fi deschisă la „Victoria and Albert Museum” din Londra.
Imagine din expoziţia Capete zodiacale
Operele lui Ai Weiwei fac parte din colecţii publice, printre care se numnără „Muzeul de Artă” din Los Angeles şi „Muzeul de Artă Contemporană” din San Diego. În aprilie anul acesta, Weiwei a fost numit „visiting professor” al Universităţii de Artă din Berlin.
În martie 2010, artistul a primit titlul de Doctor Onorific al Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Sociale a Universităţii din Gent, Belgia. A fost distins cu „Das Glas der Vernunft (Prisma Raţiunii), premiu al cetăţenilor din Kassel (Germania).
Asteroidul „83598 Aiweiwei” a primit numele artistului chinez.
