Preşedintele sirian Bashar al-Assad l-a demis, luni, pe ministrul Apărării, iar marţi acesta a fost găsit mort la domiciliul său. Generalul Ali Habib se află pe litsa neagră a interdicţiilor de călătorie a UE, însă ar fi fost unul dintre marii adversari ai deciziei preşedintelui de a îneca în sânge protestele din oraşul Hama, locul în care au început, în martie, revoltele împotriva regimului.
Agenţia americană Stratfor susţine că este vorba, cel mai probabil, de un asasinat comandat de regimul de la Damasc.
Ali Habib făcea parte din secta alawiţilor, din care face parte şi al-Assad, iar unii comentatori susţin că moartea generalului a fost rezultatul unui plan menit să-l îndepărteze pe actualul preşedinte. „Trebuie să urmăriţi două lucruri: când Damascul se va revolta şi problemele cu armata. Am văzut deja semne când a fost demis ministrul Apărării. Încep să se întâmple lucruri”, spune Abdulkhaleq Abdulla, profesor la Universitatea Emiratelor Arabe Unite.
Bashar al-Assad a numit, luni, în fruntea Apărării, un ministru de religie creştină. Siria este o ţară majoritar sunnită, condusă însă de o minoritate şiită.
Spre deosebire de revoltele din Tunisia, Egipt şi Libia, cele din Siria pot avea urmări geopolitice mai importante, pentru că ele s-ar înscrie în sfera conflictelor dintre şiiţi şi sunniti. O eventuală răsturnare a regimului şiit al lui al-Assad ar fi o lovitura grea pentru Iran.
Pe lângă conflictul intern, se fac presiuni asupra Europei pentru a impune sancţiuni economice Siriei, astfel încât regimul al-Assad să slăbească. Siria nu este dependentă de petrol, ci de rafinării, folosind în special rafinăriile europene. Rusia se opune însă sancţiunilor, atât pentru că are o relaţie istorică apropiată cu regimul al-Assad, cât mai ales pentru că nu îşi doreşte instalarea la Damasc a unui regim favorabil Vestului.