25 octombrie. Majestatea Sa Regele Mihai I împlineşte 90 de ani. Marcarea evenimentului a început de mai multă vreme: articole, lansări de cărţi, expoziţii au reamintit celor interesaţi istoria fostului suveran al României, cu momentele ei de împliniri şi mai ales cu nefericirile ei, provocate de vitregiile istoriei. Regele şi omul au revenit în contemporaneitatea românească, printre elogii şi împătimite contestări.
O expoziţie deschisă astăzi după-amiază la Muzeul Ţăranului Român, intitulată „Stella Maris – Inima Reginei”, un elogiu adus de pictoriţa Miruna Budişteanu Reginei Maria, bunica regelui Mihai I, are meritul, dincolo de calităţile intrinseci ale lucrărilor acestei artiste cunoscute mai mult în străinătate decât în ţară, să reamintească apartenenţa Regelui la o dinastie care a adus ţării Independenţa, care a construit România Mare, datorită căreia s-a născut România modernă. O dinastie de principi străini care au devenit români nu numai pentru că domneau în România, dar şi în spirit, în religie, în aspiraţii culturale autohtone, mărturisite prin acte de mecenat, iar în cazul primelor două regine prin creaţia proprie.
Ocultate timp de 50 de ani, actele lor de susţinere a culturii româneşti au rămas necunoscute multora. Colecţia Regală, întemeieată de Carol I, fond important al Muzeului de Artă al României, susţinerea unor artişti ca George Enescu de către Regina Elisabeta, gustul pentru Art Nouveau adus de Regina Maria, Fundaţia pentru artă şi literatură a lui Carol al II-lea au fost numai câteva dintre ele. Li s-au adăugat ctitorii şi restaurări de biserici şi mânăstiri eludate multă vreme, iar unele dintre ele distruse chiar în zilele noastre.
Portrete de ctitor
În Şcheii Braşovului se află Biserica Sfântul Nicolae, construită în 1495. În prima parte a secolului al XX-lea, interiorul a fost pictat de Costin Petrescu, artistul căruia i se datorează şi scena Încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria de la catedrala Ortodoxă din Alba Iulia, acoperită în perioada comunistă cu vopsea. Frescele de la Braşov prezintă şi ele aceeaşi încoronare, căreia i se adaugă portretele Regelui Miahi I şi a Reginei-Mame, Elena.
Portret al tanarului Rege Mihai
În 1926, începea restaurarea bisericii Mânăstirii de la Sâmbăta de Sus, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, sub auspiciile Regelui Mihai I, considerat al doilea ctitor. În tradiţia ortodoxă, pe peretele interior este pictat portretul tânărului Rege, acoprit şi el cu var în primii ani ai dictaturii comuniste.
Dar, soarta cea mai tristă a avut-o un alt portret votiv, de data aceasta de la Mânăstirea Curchi din Republica Moldova. „Această sfântă biserică cu hramul Naşterea Maicii Domnului ziditu-s-a în anul 1864, pe locul vechii biserici a monahului Ioan Curchi, ctitorul mănăstirii. Năvălind însă păgânii bolşevici în anul 1940 peste Basarabia, au pustiit mănăstirea şi au dat foc bisericii acesteia, dar milostivindu-se Dumnezeu, armatele româneşti, cu ajutorul sfintei cruci, gonit-au păgânătatea şi astfel biserica a fost înnoită pictându-se pe de-a-ntregul în zilele marelui rege Mihai I şi conducătorul statului fiind mareşalul Ion Antonescu, arhipăstor al Chişinăului Înalt Preasfinţitul Efrem Tighineanul, guvernator al Basarabiei centrale Olimp Stavrat, iar stareţ al Sfintei Mănăstiri Curchi, protosinghel Teofilact, anul 1943, septembrie 8”. Este inscripţia plasată deasupra uşii Catedralei, distrusă în 2008, prin decizia autorităţilor de la Chişinău, ca şi cele două portete de ctitor, ale Regelui Mihai I şi Mitropolitului Miron Cristea. Picturile ce datau din 1943, fuseseră şi ele acoperite, între 1959 şi 1992, cu un strat de vopsea. Portretul împărtăşeşte astfel soarta celor două monumente, al Regelui Carol I şi al Regelui Ferdinand, datorate unuia dintre marii sculptori ai Europei, Ivan Mestrovic.
1aprilie1946. Regele Mihai la Sinaia, imagine a renumitului fotograf american John Phillips
Două portrete recente, ale Regelui Mihai şi Reginei Ana, se datorează reputatului specialist american al genului, Nelson Shanks, cel care semna şi celebra lucrare „Diana Princess of Wales”, şi „Portretul Papei Ioan Paul al II-lea”. Artistul le-a realizat la Bucureşti în 2007 şi le-a dăruit Majestăţilor Lor, în 2008, cu prilejul nunţii de diamant.
În ceea ce îl priveşte pe Regele Mihai I, sursa cea mai generoasă de imagini rămâne fotografia. Dovada o constituie expoziţia de la Muzeul Peleş, care reuşeşte, în peste 150 de lucrări, să urmărească viaţa Regelui din copilărie până la abdicarea forţată. Sunt, desigur, multe imagini oficiale, dar şi altele din viaţa particulară a tânărului pasionat de atelierul său mecanic, de pian şi de fotografie.
Sunt imagini ce se adaugă celor filmate de Marilena Rotaru în documentarul „Regele Mihai, a 85-a aniversare”, construit din interviuri, din fotografii, din documentare de epocă, din elogii rostite de de A.S.R Prinţul Charles, de Andrew Popper, Şeful Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai, de soprana Nelly Miricioiu. Ele întregesc portretele zugrăvite în cărţi apărute recent sau cu câţiva ani în urmă, care, aşa cum scrie Andrei Brezianu, prezentând volumul semnat de Ivor Porter, „conturează portetul unui om care a avut de înfruntat o istorie crudă şi care a făcut-o cu un simţ de sacrificiu şi de dăruire evidente.(…) Carte lui Ivor Porter nu mitizează, nu idealizează, nu exaltă”. Carte a cărei lectură, susţine acelaşi autor, îţi aduce în minte cuvintele scriitorului G.K. Chesterton: „Putem fi aproape siguri că greşim cu privire la viitor, ori de câte ori greşim faţă de trecut”.
Regele Mihai si Marilena Rotaru in timpul unui interviu pentru documentarul din 2006
Astă-seară, la Ateneul Român, în prezenţa Regelui Mihai, a Reginei Ana şi a Alteţelor Regale Principesa Margareta şi Principele Radu, are loc cea de a patra Gală anuală de binefaere a „Fundaţiei Principesa Margareta a României”. Orchestra Filarmonicii „George Enescu” va concerta sub bagheta renumitului dirijor Christian Badea, avându-l ca solist pe violonistul Remus Azoiţei.
Iar în 25 octombrie, de ziua Regelui, la Opera Naţională din Bucureşti, o Gală, ce va putea fi urmărită şi pe ecranele din Parcul Operei, îi va reuni pe soprana Nelly Miricioiu, tenorii Teodor Ilincăi şi Vlad Miriţă, alături de Orchestra Operei Naţionale şi de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale. După încheierea spectaolului, Regele Mihai I îi va saluta, de pe treptele Operei, pe bucureşteni.
La Mulţi Ani, Majestate!
