În spatele deciziei premierului Papandreou de a organiza un referendum stau raţiuni de politică internă. Potrivit BBC, 70% dintre greci nu doresc renunţarea la moneda euro, iar daca socialiştii aflaţi la putere pot arăta cum respingerea planului de salvare impus de Bruxelles va duce la faliment, haos şi retragerea din zona euro, referendumul va aproba măsurile de austeritate şi va închide gura opoziţiei conservatoare.
Indiferent însă de raţiunile lui Georgios Papandreou, el a recurs la regulile democraţiei. „Nu poţi impune unei ţări un program de austeritate pentru zece ani şi chiar să alegi pentru cetăţeni măsurile de austeritate pe care să le suporte”, spune profesorul Jean-Paul Fitoussi, citat de New York Times.
Premierul grec, indiferent de motivele ascunse, a ales însă ca un asemenea program de austeritate să fie adoptat de popor. „Aceasta este tradiţia noastră democratică şi cerem ca ea să fie respectată în străinătate. Nu vom impune programul prin forţa, ci cu consimţământul poporului grec”, a spus Papandreou.
Pentru oficialii UE, cuvântul „referendum” este unul urât, se arată într-un articol de opinie publicat de BBC. Tratatul de la Masstricht, Constituţia Europeană, Tratatul de la Lisabona au fost respinse în urma referendumurilor în Danemarca, Franţa sau Iralanda.
Preşedintele Nicolas Sarkozy a sugerat imediat după anunţul lui Papandreou că democraţia nu poate fi mai puternică decât imperativele zonei euro. „A da glas poporului este legitim, dar solidaritatea ţărilor euro nu este posibilă decât dacă fiecare acceptă măsurile necesare”, a spus preşedintele Franţei. O atitudine la limita imixtiunii în politica internă a Greciei a avut premierul olandez Mark Rutte, care a declarat în faţa parlamentului că Olanda va pune presiune pe premierul grec, pentru a renunţa la referendum.
Având experienţa referendumurilor din trecut, liderii europeni au evitat să consulte cetăţenii atunci când a venit vorba despre măsurile de salvare a zonei euro, până acolo încât oficialii olandezi au ajuns să fie iritaţi de modul în care Nicolas Sarkozy şi Angela Merjkel stabilesc agenda summit-urilor europene.
Le Figaro vede jumătatea goală a paharului referendumului grec. „În ceea ce priveşte Grecia, ea îşi atrage singură proscrierea europeană. Intrată prin efracţie în moneda unică falsificându-şi cu conturile publice, cunoscută pentru laxismul său fiscal şi ineficacitatea ei administrativă, ea a fost deja salvată de două ori de către partenerii săi. Care, în numele intereselor superioare ale Europei, au luat asupra lor înşişi să sfideze opinia lor publică şi să semneze cecuri pentru Atena, în ciuda cuferelor lor goale. Acum, lumea s-a săturat. Ultima chichiţă a Atenei a dat lovitura de graţie creditului imaginii Greciei, care se apropie cu mari paşi de ieşirea din euro. Cu complicitatea vinovată a d-lui Papandreu.”
Cotidianul Die Welt scrie că iniţiativa lui Papandreou este „un pas radical care nu va calma situaţia în Europa”. „Teama că Italia va începe să cadă a speriat pieţele financiare…Premierul grec este ca un jucător la ruletă care pariază tot pe un singur număr. Din nefericire se pare că nu este singurul astfel de jucător printre politicienii europeni.”
Dinciolo de dezbaterea provocata de declaratiile premierului Papandreou, organizarea referendumului grec este încă incertă. Până la aceasta, guvernul socialist trebuie să treacă de un vot de încredere care va avea loc vineri. Partidul are o majoriatte de doar două mandate, însă se confruntă cu tot mai multe disidenţe. În cazul în care Papandreou nu va trece de votul din parlament, în Grecia se vor organiza alegeri anticipate. Un exemplu este liderul opoziţiei din Slovacia, care s-a opus planului de salvare a zonei euro doar pentru a provoca căderea guvernului şi a-si facilita revenirea la putere. Această strategie a întârziat cu o săptămână măsurile aşteptate de pieţele financiare şi a pus pe jar Bruxelles-ul.
Chiar şi un succes al socialiştilor vineri nu înseamnă că referendumul va avea loc, pentru că el trebuie aprobat de preşedintele Carolos Papoulias. Nu mai puţin, referendumurile nu sunt deloc populare în Grecia, deoarece au fost folosite frecvent în timpul dictaturii militare din 1967-1974. Ultimul referendum a vizat abolirea monarhiei, în 1974.
