Datele oferite de INS privind numărul persoanelor recenzate ridică uriaşe semne de întrebare. În Bucureşti a rezultat că sunt mai puţini locuitori decât votanţi în 2009, ceea ce nu poate fi acceptat. Sociologii nu-şi explică unele date, iar în Parlament se va depune o moţiune simplă împotriva lui Traian Igaş.
Suntem cu peste 2 milioane mai puţini?
Recensământul desfăşurat în perioada 20-31 octombrie a.c. ne arată că au fost recenzate 19.599.506 persoane. Un comunicat al INS precizează că nu este relevantă acum o comparaţie cu datele recensământului din 2002, pentru că actualele date nu se referă la populaţia stabilă pe teritoriul naţional. Cu alte cuvinte, în cele 19,5 milioane intră şi cei plecaţi pentru diferite perioade din ţară. Ţinând însă cont că în 2002 numărul celor plecaţi era mai mic decât în anii următori, putem spune că, faţă de acum 9 ani, suntem cu cel puţin 2,1 milioane mai puţini (21.680.974 – populaţia stabilă în 2002), dacă nu chiar mai mult.
Este totuşi greu de crezut ca, în 9 ani, populaţia unui stat să scadă cu peste 2 milioane de locuitori. Şi o scădere de maxim 1 milion de locuitori este greu de acceptat, dar să presupunem că ar fi plauzibilă. Ţinând cont de confuzia şi haosul care au caracterizat desfăşurarea referendumului, minusul de populaţie ridică mari semne de întrebare. Analizând însă datele pentru Bucureşti, întâlnim o situaţie demnă de misterele Triunghiului Bermudelor.
2011: mai puţini bucureşteni decât votanţi în 2009!
În Bucureşti, INS a anunţat că au fost recenzate 1.628.426 persoane. Datele referitoare la populaţia recenzată reprezintă o mistificare de zile mari, menită să servească unei fraude electorale de proporţii în 2012 şi, în paralel, să servească susţinerilor politice ale preşedintelui Traian Băsescu. (O astfel de cifră nu este credibilă, pentru că populaţia Capitalei, se vede cu ochiul liber, este mult mai mare, iar dacă ţinem cont de faptul că în cele 1,6 milioane de bucureşteni recenzaţi intră şi cei plecaţi pe termen lung din ţară, credibilitatea datelor este şi mai redusă – n.a.)
Dacă privim listele electorale permanente din Bucureşti pentru alegerile prezidenţiale din 2009, observăm că au fost 1.782.211 bucureşteni cu drept de vot. La prima vedere, se poate constata că în 2011 sunt cu 153.785 mai puţini bucureşteni decât cei cu drept de vota cum doi ani. Dacă mai adăugăm la cei 1,7 milioane de bucureşteni cu drept de vot cca 350 – 400.000 de copii/tineri cu vârste între 0 şi 18 ani fără o zi, se poate spune că, în doar doi ani, populaţia Capitalei a scăzut peste 500.000 de locuitori! O astfel de scădere este imposibilă în doi ani şi demonstrează că rezultatele recensământului nu sunt în regulă.
Ce spun sociologii contactaţi de cotidianul.ro
Vasile Dâncu (IRES): „Chiar dacă la nivelul ţării populaţia a scăzut, în Bucureşti nu se poate vorbi de aşa ceva. Din contră, există o migraţie continuă din provincie spre Capitală. Personal cred că în Bucureşti nu au fost recenzate între 20 şi 30% dintre persoane. Este foarte greu să intri în Bucureşti în locuinţe. Ştiu asta din experienţa pe care am avut-o la unele sondaje, din această cauză sondajele telefonice sunt mai sigure. Faptul că în 2009 sunt mai mulţi bucureşteni cu drept de vot, la care trebuie adăugaţi până în 500 de minori, decât persoane recenzate în 2011 ar mai putea avea o explicaţie şi în afara modului cum s-a făcut recensământul acum. Este posibil ca datele privind listele electorale să fi fost umflate. Şi acest lucru poate ridica unele semne de întrebare”.
Mircea Kivu (IMAS): „Au mai existat diferenţe ciudate între datele oferite de MAI privind populaţia – în baza acestor date se alcătuiesc şi listele electorale – şi ce iese după un recensământ. Înaintea alegerilor parlamentare din 2008 am şi atras atenţia asupra respectivelor diferenţe. Sincer, nu înţeleg de unde apar aceste diferenţe. S-ar putea ca scăderea numărului de locuitori din Bucureşti, aşa cum reiese din comparaţia făcută cu bucureştenii cu drept de vot din 2009, să fie dată şi de migraţie. Ştiu că la recensământ au fost declaraţi de către rude cei plecaţi din ţară pentru o perioadă mai lungă, dar familiile care au plecat cu toţi membrii din ţară nu au putut fi recenzate. Există de regulă diferenţe între datele unui recensământ şi statisticile curente, adică acelea referitoare la câte persoane se nasc şi câte mor. Aici se greşeşte frecvent. Personal nu vreau acum să comentez datele şi să fac comparaţii, până acestea nu vor fi definitive”.
Scade reprezentarea europeană a României
Deputatul PNL de Călăraşi, Dan Motreanu, a avut în Cameră o declaraţie politică privind suspiciunile care planează asupra recensământului. Pentru cotidianul.ro el a făcut o serie de precizări. „Mi se par foarte suspecte rezultatele oferite de INS. Fie că recensământul a fost greşit făcut, fie că este vorba de o raportare falsă, o consecinţă este sigură: va scădea reprezentarea europeană a României. Adică vom avea dreptul la mai puţini aleşi în Parlamentul European. Colegii specializaţi pe probleme economice susţin că, în urma noilor date privind populaţia, ar putea scădea şi unele fonduri pentru România. Nu în ultimă instanţă, este posibil ca oficialii europeni să suspecteze datele anterioare ca fiind umflate, şi în acest caz ne-ar putea bate obrazul, acuzând România că special a umflat datele anterioare, pentru a avea o serie de avantaje. Pe de altă parte, o raportare falsă sau date eronate pot favoriza o fraudă la viitoarele alegeri. Cred că se impune o transparenţă totală în ceea ce priveşte absolut totul privind recensământul”, ne-a declarat liberalul Dan Motreanu.
Modul în care s-a desfăşurat referendumul, confuzia care a domnit chiar în timpul operaţiunilor de recenzare, neimplicarea conducerii MAI vor constitui unele dintre principalele puncte ale unei preconizate moţiuni simple pe care PSD intenţionează să o depună împotriva ministrului de Interne, Traian Igaş.
