O mare parte dintre procurorii de la Parchetul General, DNA şi DIICOT în frunte cu procurorul şef al DNA, Daniel Morar, şi cu procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, şi-au obţinut gradul de Parchet de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conform site-ului Lumea Justiţiei – www.luju.ro, dintre cei peste 500 de procurori care lucrează în direcţiile amintite, mai bine de jumătate au avut un parcurs cel puţin interesant: şi-au obţinut gradul maxim profesional după ce au stat la DNA sau DIICOT doar câteva luni, după care s-au retras subit la parchetele de provincie de unde au fost aduşi, rămânând însă cu salarii şi privilegii de procuror de parchet general. Acest fenomen – care încalcă flagrant legea şi care a produs o crasă discriminare în sistemul judiciar – constituie un factor generator de corupţie şi dacă el va mai continua, România riscă să aibă preponderent numai procurori cu grade şi salarii de instanţă supremă, dar cu o experienţă şi pregătire precare, pe fondul unor costuri bugetare considerabile. Lumeajustitiei.ro a prezentat atât lista procurorilor din DNA şi DIICOT care şi-au luat gradul de procuror suprem, fără examen, ca urmare a deciziilor Secţiei de contencios administrativ a Înaltei Curţi, care a obligat CSM să se conformeze, cât şi reţeta, care era următoare: se adresa CSM o cerere de avansare în grad, în urma numirii la DNA sau la DIICOT pe bază de interviu, pe care CSM o respingea imediat cu motivarea că legea nu permite avansarea în grad decât prin examen, dar hotărârea CSM era atacată la Secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care o admitea automat, graţie practicii judecătoreşti născute de această secţie, potrivit căreia hotărârea judecătorească bate legea.
Printre cei care au beneficiat de reţetă se numără şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT), Codruţ Olaru. Acesta a fost numit în funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2007, la vârsta de 37 de ani, normal, la propunerea ministrului Justiţiei, Monica Luisa Macovei, în urma unei preselecţii organizate de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi.
Anterior, în anii 1996-1999, Olaru a lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, iar în 2000 a fost numit prim-procuror al acestei unităţi de parchet. În anul 2002 a fost promovat procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, iar în 2003 s-a transferat în cadrul Biroului Teritorial Bacău al DIICOT. În anul 2006, sub ministeriatul Monicăi Macovei, este numit procuror şef al Serviciului Teritorial Bacău al DIICOT, dar, sub conducerea sa, această structură teritorială nu s-a remarcat cu niciun rechizitoriu de răsunet la bilanţul anual.
Curios este faptul că procurorul Codruţ Olaru a fost numit în fruntea DIICOT fără ca procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul Justiţiei, Monica Luisa Macovei, şi preşedintele Traian Băsescu să ţină cont de mapa sa profesională, din care rezulta că a fost implicat într-o serie de scandaluri şi că a fost subiectul unor acuzaţii grave venite din partea unor subalterni sau şefi ierarhici, privind săvârşirea unor fapte de abuz în serviciu, trafic de influenţă şi favorizarea infractorului, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău. Concret, actualul şef al DIICOT a fost acuzat că, în anul 2001, ar fi încercat să-l determine pe prim-procurorul adjunct Gabriela Burcă să-i scape de starea de arest pe membrii unei reţele care a falsificat 15.000 de cupoane agricole şi 29.500 de timbre de marcaj utilizate de mafia alcoolului din Moldova, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste 2 milioane de euro, care au fost trimişi în judecată în stare de arest în dosarul nr. 672/P/2000 (cunoscut sub numele „dosarul interlopilor Niki-Tonio-Duţu-Laloi-Bulgaru”).
Conţinutul referatului cu nr. 610/VI/14/2001 din 28 februarie 2001, întocmit şi semnat de către prim-procurorul adjunct de atunci al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, Gabriela Burcă, este elocvent în acest sens în ceea ce priveşte mapa profesională a procurorului Codruţ Olaru: „Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, nr.610/VI/14/2001. Referat – 28 februarie 2001. Burcă Gabriela, prim-procuror adjunct: Din anul 1998, lucrez în sectorul judiciar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, iar din data de 8 noiembrie 1998 am fost numită în funcţia de prim procuror adjunct. În condiţiile unui volum foarte mare de activitate, în cadrul conducerii s-a stabilit împărţirea sarcinilor în aşa fel înât eu mă ocupam în întregime de sectorul judiciar, prin aceasta înţelegându-se şi semnarea întregii corespondenţe, planificarea serviciilor pe unitate şi planificarea procurorilor. Fără vreo discuţie prealabilă, de circa două luni, domnul Codruţ Olaru, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău a început să modifice planificările făcute de mine, treptat ajungându-se în situaţia în care am constatat că atunci când voiam să fac planificările ele erau deja făcute de domnul Olaru (…), din aceste planificări el excluzându-l pe procurorul Cristi Ursulescu, deşi acesta are în lucru dosare. Am întocmit prezentul referat în urma discuţiei purtate în şedinţa de analiză din data de 23 februarie 2001. În data de 22 februarie 2001, am declarat recurs împotriva încheierii de şedinţă din dosarul nr.1412/2001 al Judecătoriei Bacău, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a interzicerii de a nu părăsi localitatea a inculpaţilor Mitoiu Antonio şi Ştefan Adrian, arestaţi de Parchetul Judeţean Bacău pentru art. 215, art. 282, art. 283 şi art. 285 C.P. În aceeaşi zi, domnul Codruţ Olaru a venit la mine în birou, întrebându-mă de ce nu l-am anunţat că am promovat recurs, reproşându-mi că fac asemenea gafe în timpul controlului de fond, afirmând că îl rugase cineva de la Curte şi că-i promisese, şi nu ştie ce să raspundă când îl va întreba. În final m-a întrebat ce mai putem face, iar eu i-am răspuns, cum era şi normal, că nu-mi rămâne altceva de făcut decât să motivez recursul. În ziua de vineri, 23 februarie 2001, domnul Olaru Codruţ, foarte agitat şi supărat, mi-a reproşat că am declarat recurs în dosarul sus-menţionat fără să-i spun, că i-am stricat relaţiile cu judecătorii, că a promis cuiva de la Curtea de Apel că nu va declara recurs şi că acum nu mai ştie ce să-i spună acelei persoane şi că, oricum, recursul ar fi fost declarat şi ar fi fost respins, iar eu ar fi trebuit să aştept ziua de vineri, să discutăm şi abia apoi să declarăm recurs. Precizez că am declarat acest recurs după ce am văzut soluţia din dosarul Judecătoriei, la fel ca în alte cauze cu arestaţi, întrucât, atunci când am aşteptat până în ultima zi de recurs, inculpaţii erau deja puşi în stare de libertate, iar judecătorii ne reproşau că am aşteptat atât. (…) Comportamentul domnului Olaru Codruţ a creat disensiuni în cadrul unităţii, toată discuţia purtându-se de faţă cu ceilalţi procurori”.
Totodată, redăm şi conţinutul adresei nr.776/VI/4/2001 din 5 martie 2001 întocmite şi semnate de prim-procurorul de atunci al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Valeriu Macovei, aflată de asemenea în mapa profesională a procurorului Codruţ Olaru: „Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Nr.776/VI/4/2001 – 5 martie 2001. Catre Procurorul General al PCA Bacau, Vasile Alixandri:
– este necesară o notă explicativă din partea domnului prim procuror Codruţ Olaru cu privire la cele petrecute şi de ce nu a informat conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău în legatură cu soluţia instanţei, măsura arestării preventive a celor doi inculpaţi fiind luată de PT Bacău, care a soluţionat şi dosarul cu rechizitoriu;
– din referat rezultă că atmosfera din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău este proastă, drept pentru care cerem explicaţii cu privire la modalitatea în care înţelege domnul Codruţ Olaru să conducă o unitate cu un mare volum de activitate în aceste condiţii (…). Prim-procuror Valeriu Macovei”.
Olaru nu a fost ocolit de management precar nici la DNA, în calitate de procuror şef al DIICOT, el fiind bănuit că ar fi dosit stenogramele discuţiei dintre generalul Constantin Degeratu consilier pe probleme de apărare de siguranţă şi apărare naţională a lui Traian Băsescu şi inculpatul arestat Omar Hayssam din sediul Parchetului General privind două dosare strict secrete de importanţă deosebită, referitoare la Omar Hayssam, Viktor Bout şi traficul internaţional de armament (628/D/P/2005 şi 121/D/P/2007).
Iar lista „minunilor” procurorului şef al DIICOT este una lungă, cele ce urmează fiind doar o spicuire de pe diverse site-uri, bloguri şi articole de presă.
Fostul procuror şef adjunct al DIICOT Angela Ciurea i-a acuzat în noiembrie 2009 pe procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, şi pe procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, că i-au cerut „să lase mai moale” ancheta în dosarul privatizărilor strategice.
Procurorul şef Codruţ Olaru ridică mari semne de întrebare şi pentru că DIICOT nu s-a sesizat şi nu a instrumentat dosare cu privire la contrabanda şi corupţia generalizate din vămile României, în condiţiile în care aceste infracţiuni comise în regim de crimă organizată ar fi fost în primul rând de competenţa sa, nu a DNA. Suspiciunile sunt întărite de relaţia sa apropiată cu preşedintele ANAF, Sorin Blejnar.
În vara anului 2008, procurorul şef Codruţ Olaru a fost implicat într-un accident de circulaţie cu maşina Parchetului General, iar anterior a fost implicat într-un accident de vânătoare, în care era să fie împuşcat de fostul primar al municipiului Bacău, Dumitru Sechelariu.
