Angela Gheorghiu, în „Boema”, în deschiderea stagiunii de la Scala

Stagiunea 2012-2013 este dedicată aproape în întregime celor doi autori al căror bicentenar al naşterii va fi celebrat în 2013: Giuseppe Verdi şi Richard Wagner. Repertoriul cuprinde 21 de titluri, 15 opere şi 6 balete. Dintre acestea, 8 sunt producţii noi ale „Teatrului alla Scala”, trei noi producţii pentru publicul „Scalei”, nouă reluări. Sunt programate […]

Angela Gheorghiu, în „Boema”, în deschiderea stagiunii de la Scala

Stagiunea 2012-2013 este dedicată aproape în întregime celor doi autori al căror bicentenar al naşterii va fi celebrat în 2013: Giuseppe Verdi şi Richard Wagner. Repertoriul cuprinde 21 de titluri, 15 opere şi 6 balete. Dintre acestea, 8 sunt producţii noi ale „Teatrului alla Scala”, trei noi producţii pentru publicul „Scalei”, nouă reluări. Sunt programate […]

Stagiunea 2012-2013 este dedicată aproape în întregime celor doi autori al căror bicentenar al naşterii va fi celebrat în 2013: Giuseppe Verdi şi Richard Wagner.

Repertoriul cuprinde 21 de titluri, 15 opere şi 6 balete. Dintre acestea, 8 sunt producţii noi ale „Teatrului alla Scala”, trei noi producţii pentru publicul „Scalei”, nouă reluări.

Sunt programate numai două excepţii la binomul Verdi-Wagner: o operă nouă, în primă execuţie italiană, „Inimă de câine”, de Aleksandr Raskatov, după romanul satiric al lui Bulgakov, şi „Scara de mătase”, de Rossini, operă de tinereţe scrisă la 20 de ani, ca spectacol-vitrină pentru „Accademia della Scala”.

Splendidul interior al Teatrului alla Scala

Pe podium, la pupitrul stagiunii lirice, simfonice şi de balet, vor urca dirijorii Von Dohnányi, Barenboim, Conlon, Ticciati, Harding, Luisotti, Haenschen, Gergiev, Frizza, Rustioni, Rousset, Luisi, D’Espinosa, Noseda, Metzmacher, Dudamel.

Ca interpreţi, pe afiş se află cele mai apreciate voci ale momentului, ca soprana Angela Gheorghiu, Anna Netrebko, tenorul Jonas Kaufmann, Piotr Beczala, basul René Pape, Anja Harteros, baritonul Tomas Tomasson, Evelyn Herlitzius, baritonul Zeljko Lucic, Ambrogio Maestri, Bryan Terfel, Fabio Maria Capitanucci, Barbara Frittoli, Irina Lungu, Leo Nucci, Aleksandrs Antonenko, Vitalij Kowaliow, Liudmyla Monastyrska, Miguel Garcia, Rosalind Plowright, Elena Vassilieva, Stefan Kocán, Fabio Sartori, Sonia Ganassi, Maria Agresta, Irene Theorin, Waltraud Meier, Marcelo Álvarez, Sondra Radvanovsky, Massimo Cavalletti, Serafin, Ekaterina Gubanova, Hui He, Marco Berti, Jorge De Leon, Orlin Anastassov, Johannes Martin Kränzle, Anna Larsson, Simon O’Neill, Mikhail Petrenko, Vittorio Grigolo, Joyce DiDonato, Juan Diego Flórez ş.a.

Angela Gheorghiu în Boema

Vor evolua stelele baletului Roberto Bolle, Massimo Murru, Svetlana Zakharova şi, alături de ei, Aurélie Dupont, Natalia Osipova, Ivan Vasiliev…

Producţia va fi completată şi cu numeroase concerte simfonice, de muzică de cameră şi alte manifestări speciale, ca proiecţii de filme.

Unul dintre spectacolele mult aşteptate, în premieră, se anunţă „Boema” de Puccini, în regia lui Franco Zeffirelli, care şi astăzi uimeşte şi trezeşte aplauze. Este montarea care, din 1963, a făcut înconjurul lumii, la pupitru aflându-se mari directori de orchestră. De data aceasta, va dirija tânărul Daniele Rustioni. În rolul Mimi, în cast, două mari vedete ale liricii mondiale, Anna Netrebko şi Angela Gheorghiu, în rolul lui Rodolfo, Piotr Beczala şi Vittorio Grigolo, Fabio Capitanucci va fi Marcello. Splendidele costume sunt semnate de Piero Tossi. În alte distribuţii vor evolua în rolul Mimi Maria Agresta şi Anita Hartig.

În Evgheni Oneghin, Roberto Bolle şi Maria Eichwald

Din 7 în 18 septembrie, la fel de aşteptat, şi baletul în premieră, “Evgheni Oneghin”. “Oneghin” este un exemplu perfect al modernismului. Drama în dans, inspirată de romanul lui Aleksandr Puşkin, pe muzica lui Ceaikovski, a fost rescrisă de coregraful John Cranko cu măiestrie şi sensibilitate într-o mare poveste de dragoste nefericită, narată prin paşii expresivi ai personajelor, sculptate cu precizie într-o splendidă galerie, incluzând ţărani, alături de aristocraţi şi nobili. Memorabile, scenele din primul act, în care Tatiana visează marea ei dragoste pentru Oneghin, apoi duelul şi moartea lui Lenski, dragostea dintre Tatiana şi Oneghin ca un triumf al ambiguităţii.

După succesul din stagiunea trecută, Roberto Bolle şi Maria Eichwald se reîntorc în rolurile lui Oneghin şi al Tatianei.

Scenografia îi aparţine lui Pierluigi Samaritani, costumele, Roberta Guidi şi Pierluigi Samaritani. La pupitru, Mikhail Tatarnikov.

Maria Eichwald şi Roberto Bolle

Momentul de vârf va fi “Inelul Nibelungilor”, realizat în şapte zile, aşa cum şi-a dorit Wagner: “Das Rheingold”, “Die Walküre”, “Siegfried” şi “Götterdämmerung”, unul după altul. Patru spectacole, 15 ore de muzică într-o concentrată unitate a timpului în aceeaşi săptămână. Un proiect în spiritul lui Wagner prin care se realizează prima execuţie integrală a Tetralogiei de la “Festspielhaus” din Bayreuth, din 1876.

În anul care îi uneşte pe Verdi şi Wagner prin celebrarea centenarului naşterii lor (1813), o dublă Tetralogie este propusă publicului internaţional, o pătrundere vizionară pe care teatrul muzical a creat-o de la Monteverdi până astăzi: patru piese diverse, dar legate printr-un singur proiect, semnat de regizorul Guy Cassiers, sub bagheta unuia dintre cei mai mari dirijori ai muzicii lui Wagner, Daniel Barenboim, cu patru distribuţii wagneriene excelente, cu artişti pe care îndrăgostiţii operei îi cunosc foarte bine şi îi urmăresc în marile teatre ale lumii.

Scenă din Aurul Rhinului

Scala are o istorie wagneriană cu rădăcini puternice şi îndepărtate. Este opera cu care Arturo Toscanini a debutat la Scala în 26 decembrie 1898. De atunci până la reîntoarcerea sa de dincolo de Ocean, Toscanini a dirijat în fiecare an “Aida”, “Traviata”, “Rigoletto”, “Falstaff”, “Otello”, “Bal mascat”, dar şi titluri wagneriene în perfectă proporţie: “Lohengrin”, “Tannhäuser”, “Tristan şi Isolda”, “Siegfried”, “Walkiria”, “Crepusculul Zeilor”, “Maeştrii cântăreţi din Nürnberg”, oferindu-şi talentul melomanilor.

Victor de Sabata a ţinut tradiţia wagneriană la un înalt nivel până la moartea sa, în 1967. În dirijarea muzicii lui Wagner la “Scala”, cronologia semnalează o linie constantă a marilor maeştri de cultură germană, ca Siegfried Wagner, Franz von Hösslin, Wilhelm Furtwängler, Clemens Krauss, Herbert von Karajan.

În 1900, Scala a găzduit de opt ori Tetralogia integrală în forma scenică: în 1927 şi 1928, cu dirijorul Ettore Panizza, argentinian de origine italiană, în 1930, cu Siegfried Wagner, în 1931, cu Panizza, în 1938, cu Clemens Krauss, în 1943, cu Franz von Hösslin, în 1949-‘50, cu Wilhelm Furtwängler, în 1962-‘63, cu André Cluytens. Astăzi, Daniel Barenboim preia această ereditate pe care o oferă publicului.

Maestrul Daniele Rustioni

Regia, după cum am specificat, este semnată de Guy Cassier, coregrafia îi aparţine lui Sidi Larbi Cherkaoui. În rolul lui Siegmund, în “Walkiria”, va evolua Simon O’Neill, Wotan va fi interpretat de René Pape, Handing, de Mikhail Petrenko, Sieglindei îi va da viaţă pe scenă Waltraud Meier, Brünnhilde va fi Irene Theorin, Fricka, Ekaterina Gubanova ş.a.

Cel de al doilea spectacol, cu “Siegfried”, îl va avea în rolul titular pe Lance Ryan. În noua producţie “Götterdämmerung” vor putea fi ascultaţi în rolul lui Siegfried Ian Storey, alături de Waltraud Meier, Marina Poplavskaya, Anna Lapkovskaja, Margarita Nekrasova ş.a.

Două mari pelicule vor fi proiectate în sala Piermarini, foarte diferite între ele, dar perfect complementare. Prima este “Ludwig” (1973), capodoperă de Luchino Visconti, în versiune integrală, puţin restaurată, care atinge vârful cu nebunia tânărului rege al Bavariei, mecena lui Wagner, cu Helmut Berger, Trevor Howard, Silvana Mangano, Romy Schneider. Deşi durează opt ore, rămâne una dintre biografiile muzicale pentru marele ecran de certă anvergură. Cea de a doua este “Wagner” de Tony Palmer, din 1983, cu un cast de monştri sacri: Richard Burton, Sir Laurence Olivier, Sir John Gielgud, Vanessa Redgrave.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.