Ceea ce părea iniţial o intenţie a trei anonimi din PDL – debarcarea lui Geoană de la şefia Senatului – a devenit o decizie politică oficială a conducerii din Modrogan. Intenţia PDL de a prelua şefia Senatului este concurată de UDMR, care vizează acelaşi lucru.Vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a anunţat luni, după întrunirea conducerii partidului, că s-a luat decizia oficială de a se întreprinde demersurile pentru revocarea lui Mircea Geoană de la şefia Senatului. Prin această decizie, practic se oficializează un demers început săptămâna trecută de trei senatori anonimi ai PDL. Flutur a mai arătat că revocarea lui Geoană are la bază o serie de încălcări ale regulamentelor Senatului şi ale şedinţelor comune, exemplificând cu „votul multiplu despre care a scris presa” şi “refuzul de a convoca comisia pentru revizuirea Constituţiei, care a devenit obligatorie după referendum”.
Poziţia PDL este contrazisă de Curtea Constituţională
Liderii PDL susţin că demersul lor este constituţional. Mai mult, Gheorghe Flutur a mai spus că PDL este partidul la putere şi are dreptul să revendice acest post de preşedinte al Senatului, “fiind partidul care a câştigat cei mai mulţi parlamentari”. Totuşi, argumentele lui Gheorghe Flutur sunt contrazise de magistraţii Curţii Constituţionale. Dispozitivul Deciziei CCR 601/2005 prevede clar că “votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică…”.
Conform acestei teze, resultă că doar PSD – formaţiunea care l-a desemnat pe Geoană şef la Senat – are dreptul de a-l revoca. Mai mult, tot în dispozitivul Curţii se menţionează că “revocarea din funcţie înainte de expirarea mandatului produce întotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu şi asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui…”. Cu alte cuvinte, chiar şi în situaţia în care PSD se decide să-l revoce pe Geoană, atunci tot acest partid urmează să obţină postul de preşedinte al Senatului.
PDL citeşte printre rânduri decizia Curţii
Cu toate că prevederile deciziei Curţii Constituţionale sunt clare, cei din PDL interpretează în interesul lor unele pasaje din textul documentului. Un alt vicepreşedinte, Valeriu Stoica, a declarat pentru cotidianul.ro că “nici în Constituţie şi nici în regulamentul Senatului nu există vreo prevedere din care să reiasă că partidul care a desemnat preşedintele este singurul care poate să-l retragă şi de asemenea nu se prevede niciunde că în situaţia revocării sau vacanţei postului, tot partidul care a făcut desemnarea iniţială trebuie să dea noul preşedinte”.
Teoretic, Valeriu Stoica are dreptate, dar atunci când este vorba de un vid legislativ, operează dispozitivele Curţii Constituţionale, care îi contrazic argumentele. Tot Valeriu Stoica ne-a mai precizat că “există şi în dispozitivul Curţii Constituţionale o prevedere care vine în sprijinul demersului PDL, şi anume aceea care spune că şi o altă componentă a Camerei poate solicita revocarea, acea altă componentă fiind, în cazul nostru, grupul senatorilor PDL”.
Şi aici din punct de vedere teoretic Stoica are dreptate, dar dispozitivul Curţii se referă doar la situaţiile în care “se solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică”. Or, în ceea ce-l priveşte, Mircea Geoană nu se încadrează în acest paragraf.
PDL se mai agaţă de “configuraţia iniţială” a Senatului
Atât Gheorghe Flutur, cât şi Valeriu Stoica mai fac apel la o exprimare din Dispozitivul Curţii Constituţionale care se referă la configuraţia iniţială (cea dată de alegeri) a Senatului şi invocă numărul mai mare de senatori obţinut de PDL faţă de PSD. Şi în această situaţie, liderii PDL au dreptate. După alegeri, PDL a avut 51 de senatori, iar PSD, 49. Numai că atunci când se referă la sintagma „configuraţia iniţială”, Curtea Constituţională nu se referă la numărul de mandate obţinute de un partid, ci de majoritatea parlamentară iniţială.
La vremea respectivă PDL nu deţinea singur majoritatea, ci doar împreună cu PSD – existând şi un protocol în acest sens – şi în urma negocierilor a rezultat numirea lui Geoană în fruntea Senatului. Dept urmare a negocierilor din decembrie 2008, Mircea Geoană este acum sub protecţia art. 64 alin. 2 din Constituţie, care prevede că preşedinţii celor două Camere sunt aleşi pe patru ani, şi a Deciziei CCR 601/2005, care dă doar PSD dreptul de revocare.
Hop şi Marko Bela: UDMR vrea şefia Senatului
La trei ore după decizia PDL, grupul senatorilor UDMR a decis cu şase voturi pentru şi unul contra să sprijine demersul colegilor de coaliţie. Mai mult, liderul UDMR, Marko Bela, după ce a arătat că este normal ca formaţiunile care se află la guvernare să deţină şefia ambelor Camere, a afirmat că UDMR este interesată să conducă Senatul. Marko a mai declarat că a studiat timp de cinci zile Constituţia şi a ajuns la concluzia că Legea fundamentală prevede revocarea preşedintelui Senatului. Întrebat de ziarişti la ce articol din Constituţie se referă, Marko Bela nu a dat nici un răspuns.
PSD îl apără pe Geoană
Întrunită în şedinţa săptămânală, conducerea PSD şi-a reafirmat sprijinul pentru menţinerea lui Mircea Geoană în funcţia de preşedinte al Senatului. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat luni că demersul PDL este total neconstituţional. Şeful social democraţilor a mai afirmat că la baza demersului PDL se află Traian Băsescu, susţinând că el nu doreşte ca a doua funcţie din stat să aparţină Opoziţiei şi că prin tentativa de revocare a lui Geoană se încalcă flagrant voinţa electoratului. Luni după-amiază, Geoană s-a întâlnit cu senatorii PSD pentru a stabili strategia de apărare a funcţiei de preşedinte al acestei Camere.
