Premierul Slovaciei vorbeşte despre ciuma brună şi revizionismul maghiar, în timp ce câteva sute de maghiari au protestat în faţa Palatului Trianon de la Versailles faţă de tratatul de pace semnat în 1920, prin care Ungaria pierdea circa două treimi din teritoriu şi o treime din populaţie, în beneficiul Austriei, Cehoslovaciei, României şi Iugoslaviei. Trei milioane de maghiari trăiesc acum în teritoriile ce au aparţinut Ungariei Mari.
Socotită de mulţi o zi a umilinţei naţionale, 4 iunie a fost declarată de noul parlament conservator de la Budapesta drept zi a unităţii naţionale. „Fiecare cetăţean şi membru al comunităţii maghiare aflate sub autoritatea altor state sunt parte a naţiunii maghiare unite, a cărei coeziune trece dincolo de graniţele statului şi este o componentă determinantă a identităţii personale şi comunitare”, se arată în declaraţia adoptată de parlament. Legislativul a adoptat şi legea care permite dobândirea cetăţeniei maghiare de către etnicii din statele vecine.
O parte a presei maghiare consideră însă că iniţiativele cu tentă naţionalistă sunt menite să ascundă criza economică prin care trece ţara, în timp ce europarlamentarii ungari au preferat o abordare mult mai puţin conflictuală. „Noile perspective deschise de acordul Schengen pot deveni nu doar nişte resurse importante pentru Ungaria, dar pot rezolva şi problema Trianonului”, a spus la Bruxelles deputata Kinga Gal, din partea Fidesz.
Gesturile simbolice ale Budapestei au provocat reacţii dure, în special în Slovacia, o ţară care a fost parte a Regatului Ungariei din anul 1000 şi până la apariţia Cehoslovaciei, în 1918. Parlamentul slovac de la Bratislava, capitală a Ungariei timp de peste 200 de ani, a adoptat o lege prin care se retrage cetăţenia slovacă celor care obţin o altă cetăţenie, o replică la legea maghiară. Circa 10% dintre cei cinci milioane de cetăţeni slovaci sunt etnici maghiari.
„Legea cetăţeniei maghiare va intra în vigoare pe 17 iulie, ziua suveranităţii slovace (în 1992). Primul-ministru Viktor Orban vrea să arate că Slovacia nu există. De ce a ales să facă prima sa vizită în Polonia? Doar pentru a arăta că Slovacia, aflată între Ungaria şi Polonia, nu este o ţară. Există un conflict de valori între Slovacia, cu tradiţii profund antifasciste, şi această ţară extremistă care exportă „ciuma sa brună”. Va tolera Europa acest revizionism istoric”, a declarat premierul slovac Robert Fico, într-un interviu pentru „Le Figaro”.
Într-o replică simbolică la iniţiativele maghiare, Partidul Naţional Slovac a dezvelit la Bratislava o placă memorială dedicată aniversării celor 90 de ani de la Tratatul de la Trianon. „Tratatul este important pentru noi. Este necesar să ne asigurăm că va rămâne în vigoare, pentru a nu ne pierde patria”, a spus preşedintele partidului naţionalist, Jan Slota.
