“Nori negri care vin din nord colorează pământul, lacurile, râurile: este decorul din Connemara.” Cântecul lui Michel Sardou rezumă peisajul coastei de vest a Irlandei, cu lacuri şi râuri în văile munţilor, cu maluri accidentate, cu faleze înalte, cu sate ascunse în câmpia verde, turbării, megaliţi şi oraşe animate sub cerul pe care norii şi soarele alternează.
Un peisaj cu un aer atemporal şi sălbatic poate fi descoperit în această parte a “insulei Erin”, unde cultura celtică se perpetuează, de la limba gaelică la credinţe, de la artă la sport.
Călătoria ar putea începe de la Cork, oraş aflat în sud-vestul zonei, al doilea ca importanţă din ţară. Construit pe insulele joase ale râului Lee, numele lui însemnând loc mlăştinos, Cork are unul dintre principalele porturi la ocean, al doilea port maritim natural din lume după cel din Sydney. De aici, în secolul al XIX-lea, s-au îmbarcat peste 3 milioane de emigranţi ce se îndreptau spre Lumea Nouă.
Colegiul din Cork
Cork are reputaţia unui oraş rebel de când locuitorii lui au fost de partea lui Perkin Warbeck în 1491, după “Războiul celor Două Roze”.
Inima oraşului este Strada Saint Patrick, centrul comercial, cu case vechi. Strada este, de fapt, un canal acoperit, care se termină pe încântătorul Pod St Patrick, cu cele trei arcade ale lui. Pe un mal al râului se înalţă biserica protestantă “Shandon”, pe colina cu acelaşi nume, din a cărei clopotniţă privitorul se poate bucura de o privelişte panoramică impresionantă.
Merită vizitat şi micul centru artizanal, “Butter Exchange”, care îşi datorează numele vechii activităţi din Cork, exportul untului sărat, şi unde puteţi găsi astăzi porţelanuri, păpuşi, bijuterii, ceramică, pulovere şi alte veşminte din lână.
Cântăreţi pe străzile din Cork
Nu rataţi două monumente istorice: “Cork City Goal”, vechea închisoare în care este retrasată viaţa prizonierilor, şi “Red Abbey”, fosta Abaţie augustiniană din secolul al XIV-lea, singurul vestigiu medieval al oraşului. În stil gotic francez, “St Finbarr’s Cathedral” de pe strada Dean a fost construită în secolul al XIX-lea pe locul pe care se afla capela din secolul al VI-lea a fondatorului oraşului.
Într-o veche braserie este instalat, din 1909, Muzeul din Cork, în mijlocul unui parc îmbietor. El retrasează istoria tumultuoasă a oraşului, dar cuprinde şi tema Titanicului, pentru că ultimul port în care a ancorat celebrul vapor înainte de scufundare a fost Cobh, oraş situat la numai 15 kilomeri distanţă.
Nu rataţi “English Market”, o piaţă acoperită, şi “Cork County Hall”, în care se află Consiliul local şi al cărui turn a fost mult timp cel mai înalt din ţinut.
English Market, în Cork
Capitală Europeană a Culturii în 2005, Cork este renumit şi pentru “Guinness Jazz Festival”, ce se desfăşoră anul acesta între 25 şi 28 octombrie. Concertele au loc la “Opera House”, dar şi în hoteluri şi în peste 40 de pub-uri din centrul oraşului. Pentru multe dintre ele, biletele sunt epuizate. Este cazul trupei “Efterklang”, formată în anul 2000 de danezii Casper Clausen, Mads Brauer, Rasmus Stolberg, Rune Molgaard şi Thomas Husmer, cu concerte care au încântat publicul din America de Nord, Asia şi Europa. La fel de aşteptat este şi Nile Rodgers, al cărui single “Get Lucky”, din ultimul album, “Random Access Memories”, a fost vândut în peste un milion de exemplare.
Să-i amintim şi pe pionierii jazz-ului britanic “Jazzie B and the Soul II Soul Sound”, câştigători de două ori ai “Grammy Award”, cărora li se alătură Bilal, cel care a colaborat cu staruri ale genului, de la Beyonce şi John Legend la Jay-Z şi Questlove, de la Erykah Badu la Q-Tip, Common, The Roots…
Pe lângă concertele marilor trupe, are loc şi un “Festival al Corurilor de jazz”, condus de renumita câmtăreaţă britanică Lee Gibson, dar şi concerte de stradă sau spectacole muzicale reunite sub genericul “Fringe Jazz Festival”.
La intrarea în Parcul Naţional Killarney
Portul oraşului Cork
Pornind apoi pe “Ring of Kerry” (Inelul Kerry), un circuit turistic apreciat, care leagă diferite locuri sălbatice ale peninsulei Iveragh pe o lungime de 175 de kilometri, şi mergând către nord, printre lacuri şi munţi, se ajunge la Killarney, un oraş ce constituie intrarea principală în Parcul Naţional cu acelaşi nume, care acoperă o bună parte din centrul şi din munţii comitatului Kerry.
Datorită vecinătăţii Parcului şi unor importante monumente şi situri, cum ar fi “Muckross House”, “Muckross Abbey” şi “Ross Castle”, Killarney este un important centru turisitic al Irlandei.
Cu un centru fermecător, foarte colorat şi plin de flori, oraşul propune numeroase promenade printr-un labirint de străduţe pe care se află o mulţime de magazine cu produse artizanale şi baruri în care, seara, poate fi ascultată muzică tradiţională.
Situată în faţa uneia dintre intrările în Parcul Naţional, “Catedrala Ste. Mary”, ale cărei planuri au fost desenate de Pugin, arhitect al Parlamentului din Londra, a fost construită la jumătatea secolului al XIX-lea în stil neogotic, cu minunate bolţi în piatră şi cu impresionante vitralii.
Râul Lee traversează Cork
Continuând călătoria, aproape de Castlecove merită făcut un popas la fortăreaţa preistorică “Staigue”, cu ziduri înalte de patru metri, datând din anii 500 î.Ch.
În nordul Comitatului Kerry se află peninsula Dingle, cu numerose vestigii preistorice, cum ar fi pietrele gravate în alfabetul Ogham şi cercurile de piatră. Pământ celtic prin excelenţă, peninsula oferă luminişuri, plaje, lacuri şi cea mai ridicată trecătoare din Irlanda, “Connor Pass”. Port de pescuit, Dingle, localitate cu puţini locuitori, se laudă cu numeroase pub-uri şi cu casele sale colorate. Săracă odinioară, ea a devenit în zilele noastre un oraş turistic.
Muzica invadează oraşul Cork la sfârşitul lunii octombrie
Situat pe teritoriul micului sat Baile na nGall, care, în limba locului, înseamnă “oraşul străinilor”, se află “Oratoriul Gallarus”, un mic edificiu din piatră, prezentat de anticarul Charles Smith, care l-a descoperit în 1756, drept o biserică paleocreştină din secolul al VII-lea. De fapt, el a fost construit în secolul al XII-lea, potrivit cercetărilor din 1970 ale arheologului şi istoricului Peter Harbison, iar funcţia originară este neclară, putând fi biserică, monument funerar sau adăpost pentru pelerini. Cu o fereastră foarte îngustă, în plin centru, edificiul de plan rectangular este construit din gresie brună provenind din falezele coastei, blocurile fiind asamblate cu un stat subţire de mortar. Potrivit unei legende moderne, persoanei care reuşeşte să iasă din Oratoriu prin fereastra îngustă i se iartă toate păcatele.
Centrul Blascaod din Dún Chaoin, la capătul peninsulei Dingle, celebrează istoria locuitorilor din insula Blasket, creaţiile literare unice ale scriitorilor de acolo, limba lor natală, cultura şi tradiţiile.
Limerick, oraşul versurilor ireverenţioase
Vitraliu din Catedrala Sf. Maria din Killarney
Pe râul Shannon, cel mai lung din ţară, se află cel de al patrulea oraş ca mărime al Irlandei, Limerick, în comitatul cu acelaşi nume.
Aici se află multe muzee şi galerii de artă, cum ar fi colecţia de autoportrete a Universităţii şi Muzeul oraşului Limerick, situate în construcţii cu o arhitectură interesantă.
Limerick este cadrul bestsellerului “Angela’s Ashes” (Cenuşa Angelei), de Frank McCourt, în care autorul povesteşte copilăria sa în cartierele sărace ale oraşului. Distins cu Premiul Pulitzer, romanul a fost ecranizat în anul 2000 de Alan Parker.
Oratoriul Gallarus
Printre locurile demne de vizitat se află “Castelul Regelui John”, din 1212, catedrala “Sfânta Maria”, din 1168, una dintre cele mai vechi din Irlanda, ambele aflate în “oaşul englez”, “Treaty Stone” (Piatra Tratatului), pe care a fost semnat Tratatul de la Limerick din 1691, “Muzeul Hunt”, instalat în vechea Vamă din secolul al XVIII-lea, dar şi Universitatea, ce constituie centrul cultural al regiunii. În apropiere, pot fi vizitate Castelul Bunratty, satul Adare şi “Foynes Flying Boat Museum”.
În “Muzeul Hunt” se află o colecţie de peste 2.000 de piese de artă şi antichităţi strânse de John şi Gertrude Hunt. Printre ele se remarcă “Crucea celtică a conţilor de Antrim”, datând din secolul al XII-lea, o schiţă de Picasso şi un cal de bronz, realizat după un model de Leonado da Vinci.
Ambarcaţiuni în portul Dingle
Centrul localităţii este împărţit între cartierele tradiţionale ale “oraşului englez”, în sudul King’s Island, unde se găseşte Castelul, şi “oraşul irlandez”, compus din străzile cele mai vechi de pe malul sudic, actualul centru econmic numit “Newtown Pery”. Această parte a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi are un plan caroiat, neobişnuit pentru un oraş irlandez.
Locuinţele de la periferie sunt în general case cu un singur etaj, destinate unei familii, construite începând cu anii ’60. Unele cartiere, ridicate înainte de anii 1930, păstrează locuinţe în stil edwardian de-a lungul străzilor ce duc către centru. De asemenea, în cartierele apărute către 1800, ca în “Newtown Pery”, se remarcă stilul georgian.
Limerick se mândreşte şi cu o seamă de personalităţi născute acolo, cum ar fi Pat Cox, Preşedintele Parlamentului European între 2002 şi 2004, actorul şi regizorul Richard Harris, compozitorul de muzică electronică Aphex Twin, romancierul Michael Collins, cânăreaţa trupei “The Cranberries”, Dolores O’Riordan, sau Noel Hogan, unul dintre cei mai reputaţi chitarişti irlandezi.
“Durmart le Galois”, roman anonim de la mijlocul secolului al XIII-lea, din ciclul arthurian, descrie un asediu al oraşului Limerick, numit Limeri, în peste 4.000 de versuri. Durmart este erou care o apără pe Doamna din Limeri de trădătorul Nogant.
Ceainărie la intrarea în Killarney Park
Şi tot de acest oraş este legat numele unui tip de poem umoristic, limerick, constând în cinci versuri rimate, cu caracter adesea ireverenţios sau antireligios. Genul a fost popularizat de scriitorul din secolul al XIX-lea Edward Lear, dar exemple se pot regăsi şi în romanul “Opera lui Dumnezeu, partea Diavolului” de John Irving, ca şi la Isaac Asimov.
La vest de Limerick se află falezele Moher, lungi de 8 kilometri şi înalte de 214 metri, de unde se deschide o privelişte ameţitoare asupra Oceanului Atlantic, în zilele senine putând fi văzute insulele Aran şi munţii din Connemara.
Biserici medievale şi curse de cai la Galway
Dolmenul de la Poulnabrone
Intrând în regiunea Burren, formată din platouri calcaroase bogate în situri arheologice, morminte megalitice, cruci celtice, vizitatorul se poate opri mai întâi la Poulnabrone, unde se găseşte un mare dolmen datând de la 3300 î.Ch. În zonă se află mai multe specii de plante alpine, cum ar fi genţiana albastră, şi mediteraneene, şi un mare număr de fluturi. Pentru gurmanzi, se impune un popas la “Burren Smokehouse”, unul dintre cei mai buni producători de “saumon fumé” de la Oceanul Atlantic.
Este obligatorie, în acest circuit, vizitarea oraşului Galway, numit şi “oraşul triburilor”, ca o referinţă la cele 14 triburi care îşi împărţeau localitatea în epoca anglo-normandă. Galway este renumit pentru atmosfera lui animată, cu festialuri de muzică şi dansuri tradiţionale. Farmecul oraşului rezidă în micile străzi medievale, în golful lui, în piaţa tipică şi în atmosfera unică a pub-urilor.
Cele mai imprtante monumente sunt “Bridge Mills”, moara de la Podul O’Brien, Librăria “Kenny”, cea mai mare din Irlanda, “Castelul Lynch”, cea mai frumoasă clădire, ocupată acum de o Bancă.
Interior din Castelul Bunratty
Catedrala catolică, “Our Lady Assumed into Heaven and St Nicholas”, este, de la sfinţirea ei în 1965, cel mai important edificiu al oraşului, cu fresce de influenţă saxonă şi un plafon în lemn sculptat. A fost ridicată pe locul unei vechi închisori, renumită pentru asprimea comportamentului faţă de prizonieri.
Muzeul din Galway este destinat mai ales folclorului. Pot fi văzute exponate vechi de tot felul, legate de istoria locului, cum ar fi unelte agricole, piese ale unor vechi maşini, echipamente militare, obiecte datând din Evul Mediu, sculpturi din secolul al XVII-lea…
Deschis numai în timpul verii, micul Muzeu “Nora Barnacle” îi este dedicat celebrului scriitor irlandez James Joyce. El se afă în vechea casă a Norei Barnacle, soţia artistului.
Lampă din Castelul Bunratty
În Galway există şi cea mai mare biserică medievală a Irlandei, “St. Nicholas Church”. A fost fondată în 1320, de familia Lynch, şi închinată Sfântului Nicolae din Myra, patronul marinarilor. Se spune că ar fi fost vizitată în 1477 de Cristofor Columb. În zilele noastre, este reumită şi pentru că a oficializat, în 2002, prima căsătorie homosexuală din Irlanda.
“Moara Podului” (Bridge Mills), veche de 430 de ani, adăposteşte un centru comercial cu mici magazine. Vara, îşi sărbătoreşte originile prin banchete medievale, cu costume de epocă şi divertismente tipice acelei perioade.
În afara “Festivalului de Muzică” din Galway, care celebrează în fiecare an, la jumătatea lunii mai, diferitele culturi europene din secolul al XII-lea până în cel de al XVIII-lea, trebuie amintit şi “Festivalul Stridiei”, cu reputaţie internaţională, ce se desfăşoară în cel de al treilea weekend al lunii septembrie.
Cursele de cai de la Galway
La sfârşit de iulie şi început de august, mulţi locuitori părăsesc oraşul pentru a scăpa de haosul generat de cei aproximativ 200.000 de turişti veniţi din toate insulele britanice pentru a asista la cursele de cai prilejuite de “Galway Races”.
Plecând din Galway, drumul duce către Parcul Naţional Connemara, întins pe 2.000 de hectare.
Aceste ţinuturi magnifice, ale căror peisaje seamănă cu gravurile romantice din secolul al XIX-lea, sunt populate de fantome ale trecutului, cu care vizitatorul se poate întâlni în conversaţiile din primul pub frecventat sau în primul cântec ascultat.
Irlanda, ţara care a dat lumii scriitori ca Oscar Wilde, James Joyce, George Bernard Shaw, Samuel Beckett, W.B.Yeats, Eoin Colfer, John Millington Synge, sau renumite trupe muzicale precum Rory Gallagher, U2, Thin Lizzy, The Cranberries, The Pogues, Van Morrison, The Corrs, The Boomtown Rats, a fost cadrul multor pelicule semnate de mari regizori. Să amintim numai “Barry Lyndon” de Stanley Kubrick, “In the Name of the Father” de Jim Sheridan, “Bloody Sunday” de Paul Greengrass, “The Wind That Shakes the Barley” de Ken Loach.
