3% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare, abandon şcolar sub 10%, mai puţin de 20 de milioane de cetăţeni săraci şi o creştere economică anuală de 2% sunt obiectivele viitorului deceniu, aşa cum le-a anunţat Comisia Europeană în programul „Europa 2020”, criticat însă de Germania şi noile state membre, precum şi de ecologişti.După ce Strategia de la Lisabona, care îşi propunea să construiască o economie europeană competitivă până în 2010, s-a soldat cu un eşec evident, Comisia Europeană a prezentat, miercuri, strategia “Europa 2020”, pentru reducerea discrepanţelor economice dintre cele 27 de state membre şi asigurarea unei dezvoltări durabile.
“Europa 2020” propune ca domeniile cercetare şi dezvoltare din ţările UE să fie finanţate cu 3% din PIB, faţă de doar 1,9% în prezent, rata angajării în câmpul muncii să fie de 75%, faţă de 69% în prezent, iar abandonul şcolar să fie redus sub 10%. Absolvenţii unei forme de învăţământ superior trebuie să depăşească 40%, iar numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie să fie redus la sub 20 de milioane în întreaga Uniune. Pentru aceasta, Comisia îşi propune ca economia europeană să înregistreze o creştere anuală de 2%.
Lupta împotriva încălzirii globale nu a fost uitată, iar planul Comisiei Barroso reiterează că UE şi-a luat angajamentul de a reduce, până în 2020, emisiile cu efect de seră cu 20% în raport cu nivelul din 1990, să reducă consumul de energie cu 20% şi să sporească cu 20% indicele energiei regenerabile folosite în UE. Preşedintele Jose Manuel Barroso consideră că modalitatea atingerii acestor obiective o reprezintă “incitarea” statelor membre pentru aplicarea strategiei sale şi o cooperare susţinută la nivel european.
Îngrijorat de criza financiară din Grecia, cancelarul german Angela Merkel consideră însă că aplicarea strategiei “Europa 2020” poate periclita Pactul de stabilitate al zonei euro şi mecanismele de supraveghere a deficitului bugetar. Obiecţii au şi noile state membre, incapabile să absoarbă fondurile europene pentru cercetare şi dezvoltare sau tehnologii ecologice atât de eficient ca statele vestice. “Statele membre trebuie să aibă dreptul de a alege modul în care vor obţine creşterea economică”, a spus premierul slovac Robert Fico. Potrivit EUobserver, diplomaţi din Polonia, Slovacia, Cehia şi statele baltice consideră că prioritatea acestor ţări rămâne în continuare dezvoltatea infrastructurii, şi nu neapărat combaterea încălzirii globale.
Pe de altă parte, programul “Europa 2020” a fost criticat de ecologiştii din Parlamentul European pentru lipsa sa de ambiţie. “Comisia repetă greşeala Strategiei Lisabona, prezentând un program fără a stabili obligaţii. Regretăm că Barroso a cedat în faţa statelor membre şi a făcut un pas înapoi în privința condiţionării finanţării europene. Fondurile trebuie alocate doar acolo unde condiţiile de mediu şi cele sociale sunt îndeplinite. Fondurile structurale contribuie mai mult la modificările climei decât la combaterea acestora”, se arată într-un comunicat al Verzilor europeni.
