Anul 2013 va marca teritoriul Marsiliei prin inaugurarea unor noi spaţii dedicate culturii şi creării de peisaje urbane. Muzee, săli de concert şi de expoziţii, ateliere de artişti, se datorează unor arhitecţi provansali sau internaţionali, care au conceput noi locuri de creaţie şi de întâlmiri în oraş, dar şi la Arles, Aix, Aubagne. După Zaha Hadid, Stefano Boeri, Kengo Kuma, Patrick Bouchain, Rudy Riccioti contribuie la noua strălucire a oraşului.
Este sufficient să ne amintim de arhitecturi emblametice, despre care am mai scris, cum ar fi Turnul “CMA CGM”, imaginat de Zaha Hadid, laureată a Premiului “Pritzker” în 2004, imobilul de 33 de etaje din sticlă, beton şi oţel, înalt de 148 de metri, sau de “Cheiul Arenc”, conceput de patru arhitecţi cu viziuni diferite, Jean Nouvel, Yves Lion, Jean-Baptiste Pietri şi Roland Carta, ce constă în două imobile de birouri, dintre care, una este un turn de 135 de metri, desenat de Jean Nouvel, şi două imobile de locuit înalte de 113 ş, respectiv, 99 de metri ori de “Centrul Euromed”, semnat de Massimiliano Fuksas.
Aceste realizări sunt menite să includă, până în 2013, viitoarea Capitală Culturală a Europei printre simbolurile arhitecturale universle, ca Manhattan la New York, CN Tower la Toronto sau Opera din Sydney.
O nouă “faţadă” maritimă este în construcţie. 80% din noile edificii culturale se vor afla în zona “Euroméditerranée”. Pe 1,5 kilometri de-a lungul ţărmului, Muzeul Civilizaţiilor Europei şi Mediteranei (MuCEM), Centrul Regional al Mediteranei (CeReM), noul Fond Regional de Artă Contemporană (FRAC), “Musée Regards de Provence”, “Théâtre de la Minoterie” şi “Silo” vor fi tot atâtea jaloane culturale.
Muzeul Regards de Provence, ivit in urma reastaurarii vechi Statii Sanitare
“MuCEM”, primul mare muzeu construit de Stat în afara Parisului, va fi inaugurat în 2013. Situat între Portul vechi şi noile spaţii urbane Joliette, el asociază Fortul Saint Jean, cu turnurile sale venerabile şi grădinile înălţate deasupra mării, cu spectaculosul edificiu semant de Rudy Ricciotti, aflat acum în construcţie. 26.000 de metri pătraţi sunt dedicaţi întâlnirii între civilizaţiile euro-mediteraneene, retrasării istoriei şi relevării vitalităţii culturilor lor. Clădirea este un cub înalt de 19 metri, îmbrăcat într-o reţea exterioară de beton, destinată să protejeze colecţiile de lumina soarelui, care dă întregului un aspect de “moucharabieh”. Muzeul va dispune şi de un “Centru de conservare şi resurse”, situat în cartierul Belle de Mai, în apropierea gării Saint-Charles, conceput de arhitecta Corinne Vezzoni.
Centrul Regional al Mediteranei
O altă clădire îndrăzneaţă este “Centrul Regional al Mediteranei”, cu un spaţiu dedicat exclusiv schimburilor culturale şi artistice: expoziţii, concerte, proiecţii, întâlniri…Imaginată de Stefano Boeri, construcţia, concepută în forma literei “C”, cu partea inferioară în apă, este spectaculoasă, cu volumul ei simetric submarin. O sală sub apă..
Construit în 1926, “Silozul Arenc” este martorul unei istorii economice puternice, stocarea şi transformarea grâului la Marsilia. Constrcţia, intrată în patrimoniu în 2004, este transformată într-un spaţiu dedicat culturii, birourilor şi locuirii.
Cheiul Arenc
O impresionanată sală de spectacole, cu trei balcoane cu vedere spre mare, cu o capacitate de 2.000 de persoane, primeşte din acest an evenimente muzicale. O treime din suprafaţa construită a fost transformată în birouri. Complexul actual li se datorează arhitecţilor Eric Castaldi şi Roland Carta.
Crearea noului “Musée Regardsde Provence”, constituie cea mai importantă întreprindere culturală privată în cadrul marilor şantiere care se ridică la Marsilia şi în împrejurimi în întâmpinarea anului 2013.
Proiectul se bazează pe reabilitarea vechii “Staţii Sanitare”, construite de arhitecţii Champollion, Fernand Pouillon şi René Egger în 1948. Înscrisă şi ea în patrimoniu secolului al XX-lea, construcţia este regândită integral pe plan ştiinţific şi cultural, cu o muzeografie modernă consacrată patrimoniului, expoziţiilor de artă modernă şi contemporană şi istoriei locului, retrasată prin documente şi fotografii.
Situat pe malul mării, alături de Catedrala Major, în faţa MuCEM, muzeul are o suprafaţă de 2.300 de metri pătraţi. Proiectul de reabilitare a fost conceput de arhitectul Guy Daher.
Situat symbolic, “J1” va fi inima Capitalei culturale de anul viitor. Este un spaţiu în care se vor întâlni activitatea portuară, cu cultura şi creaţia. Este un imens hangar deschis către mare, care continuă să asigure debarcările şi sosirea pasagerilor, cu feriboturile ce vor acosta în continuare, dar la ultimul etaj, pe o suprafaţă de 8.000 de metri pătraţi, vor fi organizate mari expoziţii, se va afla un birou de informare a artiştilor şi publicului, iar în “Atelier” vor fi prezentate operele creatorilor participanţi la programele Capitalei culturale. Întregul concept a fost imaginat de arhitecta Catherine Bonte.
Noul edificiu al “Fondului Regional de Artă Contemporană” va fi situat în centrul oraşului, la întâlnirea vechiului cartier Panier cu noua faţadă maritimă Joliette. Clădirea concepută de arhitectul Kengo Kuma va oferi jocul reflexelor sticlei şi al luminii portului. Ea se caracterizează prin faţada “perforată” care permite descoperirea unora dintre opere prin transparenţa ei. Propunând o tranziţie blândă între oraş şi spaţiile culturale, complexul va cuprinde pe lângă fondurile sale de artă, expoziţii, rezidenţe de artişti de scritori, de filosofi… Expoziţiilor li se adaugă o sală de spectacol cu 250 de locuri.
Programul architectural al Casei Dansului, “Klap”, a fost iniţiat de Michel Kelemenis. Ea se va desfăşura pe o surafaţă de 1.900 de metri pătraţi, articulaţi în trei spaţii dedicate dansului şi întâlnirilor lui interdisciplinare.
Implantată în cartierul din nordul Marsiliei, pe locul vechii grădini a castelului Aygalades, “Cetatea Artelor Străzii”, este un imens laborator scenic, care va reuni şapte structuri. Arhitecţii Isnardon, Lacube, Rendondo au gândit un complex de 36.000 de metri pătraţi, dintre care 11.000 construiţi, care va primi echipe de artişti de 150 de persoane. Proiectul este articulat în jurul a două instituţii naţionale de anvergură europeană, “Locuri publice, Centrul Naţional de Creaţie al Artelor Străzii” şi “Formaţia Avansată şi Itinerantă pentru artele străzii (FAIAR).
Încerdinţând unor arhtecţi de notorietate internaţională realizările cele mai imporante, “Euroméditerranée” impune cetatea foceană printre metropolele europene cele mai creative.
Turnurile Marsiliei răspund, din vremea noastră, catedralelor Notre-Dame de la Garde şi Major.
