Vă prezentăm o selecţie a materialelor care merită citite în acest weekend sau a evenimentelor care merită urmărite. De la Haiti pînă la analiza plecării Google din China, o listă de subiecte importante în care dumneavostră decideţi ce subiect merită toată atenţia.Duminică, în Ucraina, se bat pentru preşedinţie Ianukovici şi Timosenko, o luptă de o importanţă capitală pentru viitorul acestei ţări. Cu o Rusie care aruncă fitile de peste graniţă… O sinteză interesantă a presseurop.eu.
“În primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 17 ianuarie, se vor înfrunta câmpul pro-rus al candidatului post comunist Viktor Ianukovici şi cel pro-occidental, condus de preşedintele în exerciţiu, Viktor Iuscenko şi primul său ministru, Iulia Timosenko. La cinci ani de la "Revoluţia portocalie", raporturile cu Moscova, principal vecin şi furnizor de gaz al Kievului, cântăresc încă enorm în acest scrutin.
În august 2009, în timpul unei intervenţii video difuzate pe blogul său, Dmitri Medvedev se adresa poporului său … dar şi vecinilor ucrainieni: "Relaţiile noastre bilaterale cu Ucraina nu au fost niciodată atât de rele. Oficialii de la Kiev poartă o politică deschis anti-rusă, aceasta începând de la atacul militar în Oseţia de Sud, lansat de Dl. Saakachvili, unde armatele ucrainiene au fost utilizate pentru a ucide civili şi militari ruşi". Atacul îl vizează explicit pe preşedintele ucrainian Viktor Iuscenko, vinovat de a-l fi susţinut pe omologul său georgian, Mikhail Saakaşvili în timpul conflictului dintre Rusia şi Georgia, în august 2008.
Puterea rusă poate deci să lovească fără ruşine în Dl.Iuscenko, nimeni nu se mai emoţionează în Vest: speranţă a europenilor ca şi o parte a ucrainienilor în 2004, acesta a devenit un paria al politicii ucrainiene, vinovat în acelaşi timp de a fi trădat Estul ca şi de a fi eşuat în încercarea de seduce Vestul. Într-un asemenea fel încât, candidat la alegerile prezidenţiale din 17 ianuarie, se regăseşte fără bani şi fără sprijin pentru a-şi face campanie, şi deci cu foarte puţine şanse de a fi reales.
Din 1997 Rusia şi Ucraina funcţionează pe baza unui Big Treaty. Un amestec de acorduri bilaterale care acoperă toate domeniile posibile (energetic, economic, militar, cultural, umanitar, etc…). Dar cele două ţări au şi separat propriile lor obiective politice, adeseori în dezacord cu spiritul tratatului pe care l-au semnat. Moscova, de exemplu, de la venirea la putere a lui Vladimir Putin are ca obiectiv principal dezvoltarea influenţei sale în ţările postsovietice, şi mai ales în Ucraina. Îmbătat de victoria sa din 2004, Iuscenko nu a încetat să irite Moscova, punând adeseori în cauză această paradigmă şi atacând subiecte care deranjează.”
Google nu prea făcea bani şi a vrut să arate că are conştiinţă
Unul dintre subiectele săptămînii a fost retragerea Google din China. E timpul să respirăm şi să vedem la rece de ce s-ar fi putut întîmpla asta. Evenimentul zilei adună analizele mai interesante:
Cotidianul economic german Handelsblatt: „În spatele ameninţării Google de a se retrage din China, un motiv iese în evidenţă: compania trebuie să se protejeze. Beijingul urmează o strategie menită să demonstreze că un regim autoritar poate supravieţui în era Internetului. Dar chinezii nu au expertiză în domeniu, motiv pentru care încearcă să obţină accesul la informaţii protejate. La o privire mai atentă, decizia Google nu e nici pe departe atât de curajoasă pe cât pare. Cu doar 20% din piaţa locală a motoarelor de căutare şi o felie invizibilă din piaţa de publicitate, compania americană nu-şi asumă practic niciun risc economic părăsind China”. Deutsche Welle: „Pe cât de multă vâlvă a stârnit în Occident anunţul făcut de Google, pe atât de puţin interes a trezit în China. Ştirea a fost puternic cenzurată. Dar chiar dacă Google se va retrage cu adevărat din China, pentru majoritatea utilizatorilor spaţiului virtual nu se va schimba nimic, deoarece, altfel decât în restul lumii, pe piaţa chineză Google nu este lider, ci se află mult în urma concurentului autohton Baidu. Prin urmare, există speculaţii conform cărora Google a hotărât să se retragă cu tam-tam mediatic de pe o piaţă în care, în ciuda străduinţelor din ultimii patru ani, nu a reuşit să obţină un profit notabil, şi nu că ar fi vorba de trezirea bruscă a conştiinţei companiei referitoare la protecţia drepturilor omului în China”.
Nepotism sau activism?
Confruntarea dintre Honorius Prigoană şi Radu Stroe a fost ultracoperită mediatic şi a provocat scandaluri inclusiv în disciplinatul PDL, prin intervenţiile lui Cristian Preda.
„Honorius Prigoana etichetat "baiatul lu’ tata" sau "baiatul de Dorobanti" (23), se luptă pentru colegiul nr 1 cu candidatul PNL Radu Stroe (61) catalogat politician cu o largă experienţă politică, fost activist de partid, apropiat al lui Călin Popescu Tăriceanu în perioada cât a fost la guvernare şi perdant al alegerilor parlamentare în 2008.
N-ai Hannah Montana. Treci la tablă!
Cum e weekend, poate ar fi timpul să citiţi integral un articol apărut săptămîna aceasta în Money Express despre regina puştanilor. Pentru că nu e de glumă:
“Sunt însă părinții la fel de încântați de popularitatea acestui produs de marketing marca Disney precum copiii lor? „Uneori mi se pare prea mult“, spune mama Codruței Niculae, care mărturisește că nu vrea să‑i cumpere fetiței toate produsele Hannah Montana pe care aceasta le cere. Promovarea agresivă o deranjează puțin, pentru că‑i împinge pe copii spre idolatrie. Dar nu‑și face probleme că entuziasmul fetiței pentru serial ar putea avea altfel de efecte în afara cheltuielilor pentru haine, jucării ori rechizite.
Sunt, însă, și efecte secundare pe care nimeni nu le poate nega. Mama unui băiețel de șapte ani din București, care a preferat sa‑și păstreze anonimatul, povestește că la una dintre ședințele cu părinții învățătoarea i‑a avertizat că una dintre fetițele din clasă a fost marginalizată de colege pentru simplul motiv că nu avea nici un produs Hannah Montana.”
Maşinile lui 2010
Capital face o listă a celor mai mari aşteptări automobilistice ale anului 2010:
“Ani de-a rândul, ne-am obişnuit ca lupta pentru supremaţie pe piaţa noastră să se dea între grupurile Renault şi Volkswagen. În acest an, însă, capitolul lansări este destul de sărac în ambele cazuri. Renault a anunţat doar lansarea modelului Megane RS, în vară, iar Volkswagen mizează doar pe Touareg, Touran, Phaeton şi Amarok. Dintre acestea, doar Touareg poate emite pretenţii pentru un volum de vânzări rezonabil. Prin urmare, ambele mărci se vor baza pe vânzările modelelor lansate anul trecut, dar şi pe subsidiarele Dacia, în cazul Renault, şi Skoda, în cazul VW. Nici Ford nu are în plan lansări importante, cu excepţia Grand C-Max. Există însă şi posibilitatea ca în toamnă să asistăm la prima apariţie a noului B-Max produs la Craiova. Pentru moment, însă, această informaţie nu este confirmată de oficialii mărcii.”
Noutăţi care contează:
Primăvara
Model perioada
Honda CR-V februarie
Dacia Duster martie
Citroën C3 martie
Chevrolet Spark martie
BMW Seria 5 martie
Skoda Fabia (face-lift) aprilie
VW Touareg mai
Audi A8 mai
Vara
Model perioada
Peugeot 5008 iunie
Porsche Cayenne august
Kia Sportage august
Toamna
Model perioada
Mitsubishi Colt (face-lift) septembrie
Fiat Doblo septembrie
Alfa Romeo Giulietta septembrie
Audi A1 septembrie
Suzuki Swift septembrie
Volvo S60 octombrie
VW Amarok noiembrie
Audi A7 noiembrie