„Domnule Puric, cum a fost să vă întâlniţi cu Eminescu în dvs. înşivă atunci când l-aţi interpretat?” „Nu mi-a fost greu deloc. Mai mult m-a încurcat regizorul”

Dan Puric a acordat un interviu Jurnalului Naţional de marţi, pentru a vorbi despre 15 ianuarie şi Mihai Eminescu. Întrebat cine este pentru domnia sa Eminescu, actorul Dan Puric a spus: “El este un pisc. Ce a ieşit fără o pregătire istorică. E şi jenant să te gândeşti că Eminescu s-a sincronizat la cultura europeană. […]

De cotidianul.ro - Autor
„Domnule Puric, cum a fost să vă întâlniţi cu Eminescu în dvs. înşivă atunci când l-aţi interpretat?” „Nu mi-a fost greu deloc. Mai mult m-a încurcat regizorul”

Dan Puric a acordat un interviu Jurnalului Naţional de marţi, pentru a vorbi despre 15 ianuarie şi Mihai Eminescu. Întrebat cine este pentru domnia sa Eminescu, actorul Dan Puric a spus: “El este un pisc. Ce a ieşit fără o pregătire istorică. E şi jenant să te gândeşti că Eminescu s-a sincronizat la cultura europeană. […]

Dan Puric a acordat un interviu Jurnalului Naţional de marţi, pentru a vorbi despre 15 ianuarie şi Mihai Eminescu. Întrebat cine este pentru domnia sa Eminescu, actorul Dan Puric a spus: “El este un pisc. Ce a ieşit fără o pregătire istorică. E şi jenant să te gândeşti că Eminescu s-a sincronizat la cultura europeană. Eminescu nu s-a sincronizat. Eminescu tractează la nivel universal.”

Dan Puric a avut şi ocazia de a deveni Eminescu în piesa “Şi mai potoliţi-l pe Eminescu!". Despre această experienţă, Puric a mărturisit: “Nu mi-a fost greu deloc. Mai mult m-a încurcat regizorul.”, urmată de o altă mărturisire: “Eu am avut această revelaţie, pe drum, când eram la Botoşani, că a fost asasinat. I-a deranjat. Atunci, ca şi acum. Şi acum îl asasinează în continuu.”

Pe parcursul interviului, Dan Puric a comis mai multe analogii: a identificat citirea critică cu doborârea şi profanarea de morminte (cu referire la prima tentativă din spaţiul cultural românesc contemporan de a scutura poezia lui Eminescu de osanalele care o făceau invizibilă – un număr de demult din revista Dilema care-şi permitea un ochi critic asupra receptării dăunătoare a textelor poetului); apoi actorul l-a comparat pe Eminescu cu Iisus şi pe “noi”, “poporul român” cu întreaga umanitate. Totul în cheie tragică. Iar întâlnirea sa cu Eminescu a găsit-o asemănătoare întâlnirilor poetului cu Veronica: „esenţă de îndrăgostiţi”. Şi pentru a depăşi relativul intimism, l-a numit urgent pe Eminescu “sufleorul conştiinţei naţionale”.

Interviul integral poate fi citit aici.

Vorbele domnului Puric nu sunt cel mai uşor de străbătut. Pentru aceasta, e recomandabilă însoţirea lor, în chip de cheie de lectură, de fragmente din diagnosticul pus de Andrei Pleşu actorului/fenomenului Dan Puric într-un interviu mai vechi din Adevărul.

“Suntem unici, persecutaţi de tot mapamondul, singurii creştini adevăraţi, speranţa lumii, gloria speciei! Asta e gândire de tip Becali. Domnul Puric n-ar trebui să facă posibile asemenea analogii (..) Domnul Puric îl imită, ca formulistică, pe Petre Ţuţea, care însă era originalul (…).Când declara vertiginos: „Sunt, înainte de toate, român, ortodox şi militarist. Trebuie să ne înmulţim ca sardelele, să îi lichidăm pe ruşi pentru că n-au ce căuta în Europa(…)!“, Petre Ţuţea ştia că joacă şarja ultimă, enormul. În sinea lui, râdea homeric. Dan Puric are aerul că rosteşte fraze asemănătoare, luându-le, candid, în serios, până la ultimul detaliu”. Interviul integral poate fi citit aici.

 

 

 

 

 

 

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.