Câte regiuni să aibă România?

Preşedintele UDMR speră să convingă PD-L să accepte creşterea numărului de regiuni de dezvoltare, dar democraţii nici nu vor să audă de aşa ceva. Sâmbătă, la Târgu Mureş, în cadrul lucrărilor Consiliului Reprezentanţilor Unionali al UDMR, (CRU), liderul acestei formaţiuni, Marko Bela, s-a arătat optimist în privinţa proiectului Uniunii de creştere a numărului de regiuni de […]

Câte regiuni să aibă România?

Preşedintele UDMR speră să convingă PD-L să accepte creşterea numărului de regiuni de dezvoltare, dar democraţii nici nu vor să audă de aşa ceva. Sâmbătă, la Târgu Mureş, în cadrul lucrărilor Consiliului Reprezentanţilor Unionali al UDMR, (CRU), liderul acestei formaţiuni, Marko Bela, s-a arătat optimist în privinţa proiectului Uniunii de creştere a numărului de regiuni de […]

Preşedintele UDMR speră să convingă PD-L să accepte creşterea numărului de regiuni de dezvoltare, dar democraţii nici nu vor să audă de aşa ceva. Sâmbătă, la Târgu Mureş, în cadrul lucrărilor Consiliului Reprezentanţilor Unionali al UDMR, (CRU), liderul acestei formaţiuni, Marko Bela, s-a arătat optimist în privinţa proiectului Uniunii de creştere a numărului de regiuni de dezvoltare. Aceasta în ciuda semnalelor negative venite de la celelalte partide politice şi a criticilor privind constituirea unor regiuni pe criterii etnice.“Vom avea dispute la Camera Deputaţilor, dar eu sper că legea va trece. Sunt foarte mulţi care sunt de acord cu un număr mai mare de regiuni de dezvoltare. Unii agrează varianta noastră cu 16 regiuni, alţii pledează pentru un al număr, dar oricum mai mare decât cel existent acum”, a declarat Marco. Liderul UDMR nu a precizat însă cine sunt acei “mulţi” care agrează iniţiativa legislativă a senatorilor şi deputaţilor Uniunii.

“În coaliţie nu s-a discutat nimic”

Membră în conducerea centrală a PD-L, Sulfina Barbu – preşedinta comisiei de administraţie publică din Cameră, adică locul în care se va dezbate pe fond proiectul UDMR – a declarat sâmbătă pentru Cotidianul .ro, că “acest subiect nu a fost discutat în cadrul Coaliţiei”.
Deputata PD-L a precizat că “până în 2013, când se încheie actualul exerciţiu financiar comunitar european pentru România, nu se pune problema vreunei modificări a numărului de regiuni de dezvoltare. Nu se pune pentru că nu se poate în cadrul unui exerciţiu financiar aflat în derulare”. În plus, Sulfina Barbu a mai precizat că “oricum din 2013 trebuie modificat sistemul administrativ-teritorial (trecerea de la judeţe la regiuni, dar în urma revizuirii Constituţiei – n.a.) şi acest proces trebuie corelat cu problema regiunilor de dezvoltare. Sunt două aspecte care nu pot fi tratate separat”. Sulfina Barbu a mai menţionat că “personal” nu agrează un număr foarte mare de regiuni pentru că “aceasta ar duce, în viitorul exerciţiu financiar european, la scăderea eligibilităţii atragerii fondurilor europene”.

Regiunile de dezvoltare în concepţia UDMR

Reamintim, proiectul UDMR a trecut de Senat pe 10 februarie a.c. prin procedura adoptării tacite şi că are în vedere reorganizarea regiunilor de dezvoltare din România, mărind numărul acestora de la 8 la 16, grupate la rândul lor în 5 macroregiuni, după cum urmează: Botoşani – Suceava – R1 de dezvoltare, Bacău – Iaşi – Neamţ – Vaslui – R2, Brăila – Buzău – Galaţi – Vrancea – R3 (macroregiunea I), Constanţa – Tulcea – R4, Bucureşti – R5, Călăraşi – Ialomiţa – Ilfov – R6, Giurgiu – Teleorman – R7, Dolj – Mehedinţi – Olt – R8 (macroregiunea II), Gorj – Vâlcea – R9, Argeş – Dâmboviţa – Prahova – R10 (macroregiunea III), Arad – Caraş-Severin – Timişoara – R11, Alba – Hunedoara – R12, Sibiu – Braşov – R13(macroregiunea IV), Covasna – Harghita – Mureş – R14, Bistriţa-Năsăud – Cluj – Maramureş – R15 şi Bihor – Sălaj – Satu-Mare – R16 (macroregiunea V).

 

 

 

 

 

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.