Angela Merkel a învinuit băncile de investiţii pentru criza greacă, în timp ce culisele acesteia dezvăluie cum Goldman Sachs şi JPMorgan au ajutat Grecia contra cost pentru ca apoi să speculeze căderea euro împreună cu cea a economiei elene. Această criză aduce o rază de soare pentru Europa de Est, care va fi mai atractivă pentru investitori decât periferia zonei euro (Grecia, Portugalia, Spania).Cancelarul german Angela Merkel a criticat dur băncile de investiţii care au ajutat Grecia să ascundă imensul deficit bugetar, atât înainte de aderarea la zona euro, cât şi în perioada următoare. “Ar fi ruşinos să fie adevărat ca băncile care şi aşa ne-au adus pe marginea prăpastiei să fi participat la falsificarea datelor statistice privind economia grecească”, a declarat Merkel, citată de mai multe publicaţii europene.
Principala ţintă a Angelei Merkel este banca americană Goldman Sachs. Comisia Europeană a cerut deja Greciei să ofere detalii despre tranzacţiile făcute cu această bancă, pentru a afla dacă Atena a încălcat normele bugetare ale UE. “Financial Times” arată că remarcele lui Merkel vin la scurt timp după ce premierul grec Georgios Papandreou a precizat că va crea o comisie parlamentară care să investigheze modul în care au fost gestionate finanţele în perioada guvernării conservatoare, între anii 2004 şi 2009.
Tranzacţiile obscure dintre Grecia şi mai multe bănci americane au început însă mult mai devreme, imediat după aderarea Atenei la zona euro, în 2001. Potrivit “Liberation”, Goldman Sachs s-a aflat în fruntea unui grup mai numeros de speculatori care a ajutat Grecia, pentru ca apoi să lovească economia elenă şi să obţină un nou profit în urma prăbuşirii euro. Pentru a ascunde Bruxelles-ului deficitul peste limitele UE, guvernul grec a primit de la Goldman Sachs un ajutor de circa 3 miliarde de euro, ascuns în spatele unor tranzacţii cu produse financiare derivate. Banca americană a primit un comision de 300 de milioane de dolari, conform “New York Times”. Aceeaşi publicaţie a dezvăluit ca instrumentele puse la cale de Goldman Sachs au fost aplicate şi în alte ţări europene, precum Italia, iar cotidianul “Liberation” scrie că Portugalia şi Spania ar putea fi următoarele eurovictime ale Wall Street-ului.
Filiera italiană a Wall Street-ului
În aceste tranzacţii a fost implicată şi banca JPMorgan, care a ajutat în mod similar Italia, în 1996. Este interesant că, în momentul “sprijinirii” Greciei, vicepreşedintele Goldman Sachs era italianul Mario Draghi, devenit apoi guvernator al băncii centrale de la Roma, notează publicaţia franceză “Liberation”. Draghi ţinteşte acum postul de preşedinte al Băncii Centrale Europene, însă Berlinul a depus eforturi intense pentru a împiedica numirea fostului vicepreşedinte Goldman Sachs. Presa franceza a relatat că Germania a renunţat la funcţia de preşedinte al UE pentru a spori şansele preşedintelui Bundesbank, Axel Weber, de a prelua conducerea BCE.
Cine-i de vină?
Paul Krugman, laureatul Nobelului pentru Economie din 2008, spunea pentru “New York Times” că Grecia “a fost iresponsabilă din punct de vedere financiar” şi că s-a folosit de Goldman Sachs pentru a-şi masca această iresponsabilitate în faţa instituţiilor UE, însă adevărata problemă este că elitele europene au făcut presiuni asupra unor state precum Grecia, Portugalia sau Spania pentru a adopta euro fără a fi pregătite pentru acest pas.
În timp ce “Der Spiegel” şi influentul blog “Coulisses de Bruxelles” al cotidainului “Liberation” reclamă o regie americană a crizei din Grecia, o parte a presei din SUA aruncă vina asupra guvernului de la Atena. Astfel, Goldman Sachs nu a făcut decât să accepte un comision în schimbul unui serviciu financiar, în timp ce cauzele creşterii necontrolate a deficitului bugetar al Greciei stau în etatizarea economiei, în care statul deţine companiile energetice, poşta, companiile de transport şi cazinourile.
Ministrul grec de Finanţe, Georgios Papaconstantiniou, a apărat politica ţării sale, spunând că utilizarea metodelor Goldman Sachs era legală, conform normelor UE, în momentul în care au fost aplicate.
Beneficii pentru Europa de Est
După ce “Financial Times” scria, în urmă cu o săptămână, despre extinderea crizei din Grecia asupra sud-estului european, o analiză Bloomberg, citată de Mediafax, vine să demonstreze contrariul.
Obligaţiunile din Cehia, Turcia şi Rusia vor avea performanţe peste estimări deoarece aceste ţări vor avea până în 2011 niveluri ale datoriei publice de circa trei ori mai reduse, raportat la PIB, decât Grecia şi Italia, potrivit Cheuvreux, divizia de brocheraj a grupului financiar francez Credit Agricole, cea mai mare bancă din Hexagon după numărul de sucursale, arată Bloomberg. "Chiar şi cel mai îndatorat stat din Europa emergentă, Ungaria, arată mai bine decât periferia zonei euro, unde va fi durere în următorii doi ani. Europa de Est a depăşit deja prima etapă a relansării, pachetele de sprijin de la FMI şi UE sunt în derulare, iar guvernele au început deja ajustările. În schimb, la periferia zonei euro, problemele abia au început să fie recunoscute şi abordate", comentează Simon Quijano-Evans, şeful diviziei de strategie şi economie pentru pieţele emergente la Cheuvreux.
