Preşedintele nigerian care a încercat să spargă cvsimonopolul francez asupra exploatării celei de a treia rezerve mondiale de uraniu a fost înlăturat de la putere. Noii clienţi ai Nigerului urmau să fie China şi Iranul. Cu doar trei zile înaintea loviturii de stat, preşedintele Nicolas Sarkoyz a anunţat că renunţă la vizita în Niger, programată în februarieUn consiliu militar din Niger a anunţat la postul public de radio suspendarea Constituţiei după o lovitură de stat survenită joi care s-a soldat cu numeroşi morţi şi răniţi, în vreme ce preşedintele Mamadou Tandja a fost "dus" într-un loc necunoscut, potrivit miniştrilor, relatează AFP, citată de Mediafax. Miniştrii au declarat că au fost sechestraţi în cadrul unei şedinţe de guvern, iar guvernul a fost dizolvat.
În fruntea juntei se află Consiliul suprem pentru restaurarea democraţiei, care l-a desemnat preşedinte pe Salou Djibo, al cărui principal atu pare a fi deţinerea comandei asupra unei unităţi de blindate. Motivul aparent al loviturii de stat este decizia luată de preşedintele Tandja în august 2009 de a modifica constituţia, pentru a păstra puterea încă trei. Tandja se află la putere din 1999.
O miză prea mare pentru Niger
Implicaţiile strategice ale loviturii de stat sunt considerabile. Săraca ţară africană deţine a treia rezervă mondială de uraniu şi este principalul furnizor de combustibil nuclear al Franţei, o ţară în care energia nucleară asigură peste 60% din consum. Compania nucleară franceză AREVA exploatează de circa 40 de ani zăcămintele de uraniu din Niger şi a investit, în 2009, 1,2 miliarde de euro în a doua cea mai mare mină de uraniu din lume. Atunci Sarkozy l-a lăudat pe preşedintele Mamadou Tandja pentru că a stabilizat Nigerul.
Tandja a încercat însă să extindă parteneriatele economice către China şi Iran, fără acordul Parisului. Beijingul a investit deja în exploatarea unor zăcăminte petrolifere din Niger şi în infrastructură şi a deschis negocioeri pentru exploatarea zăcămintelor de uraniu, până acum un cvasimonopol francez. Mai mult, oficialii nigerieni pregăteau, chiar înaintea loviturii de stat, o vizită a preşedintelui în Iran, o ţară însetată de uraniu pentru controversatul său program nuclear. Noua orientare a lui Tandja a îngrijorat şi SUA, care au amplasate în deşertul nigerian mai multe sisteme de supraveghere radar.
În acest context, preşedintele Sarkozy şi-a exprimat “îngrijorarea” în legătură cu parteneriatul AREVA-Niger, cu numai trei zile înaintea loviturii de stat de joi. El a precizat că nu va mai vizita această ţară în cursul turneului african din februarie. Parisul a criticat lovitura de stat militară şi a cerut rezolvarea disputei pe calea dialogului. “Franţa condamnă preluarea puterii prin mijloace neconstituţionale”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei de la Paris, Bernard Valero.
Deşeuri nucleare în aer liber
Nigerul produce circa 3.300 de tone de uraniu anual, la un preţ în continuă creştere, datorită cererii tot mai mari de electricitate şi a normelor draconice de limitare a emisiilor de dioxid de carbon. Cu toate acestea, Nigerul este printre cele mai sărace ţări din lume. Peste jumătate din cei 15 milioane de locuitori sunt loviţi în fiecare an de foamete. Pe lângă acest flagel, nigerienii sunt expuşi unui nivel ridicat de radiaţii. Deşeurile nucleare sunt depozitate în aer liber de zeci de ani, iar pânza freatică, şi aşa săracă, este contaminată radioactiv. Până acum, autorităţile au ascuns sistematic populaţiei adevăratele cauze ale frecvenţei crescute a afecţiunilor pulmonare.
