Victor Ponta, preşedintele PSD, vrea ca fiecare cetăţean care nu votează la alegerile generale, locale ori prezidenţiale să fie amendat. Iar votul să devină obligatoriu.Analiştii politici fie nu văd cu ochi buni ideea lui Ponta, fie sunt adepţii obligativităţii exercitării dreptului fundamental de a alege ori chiar se împotrivesc. Deputatul PNL Adriana Săftoiu a lansat această idee încă de anul trecut, de dinainte de alegerile prezidenţiale.Liderul social democrat a spus, la Realitatea TV, că propune “o amendă pe care o plăteşte cel care nu consideră important pentru ţara lui să se deranjeze duminică să vină o jumătate de oră până la secţia de vot".
Analistul politic Cristian Ghinea, de la Centrul pentru Politici Europene, a explicat la Radio France Internationale că propunerea formulată de Victor Ponta privind votul obligatoriu produce confuzie.
"Cred că PSD şi Victor Ponta vor şi ei să bage pe agendă chestii perfect inutile, ca să concureze cu chestiile perfect inutile ale celorlalţi, cum e referendumul pentru Parlament sau alte chestiuni care nu ţin de agenda imediată a reformei statului, a crizei economice şi aşa mai departe", declară Ghinea.
"Practic, asistăm la o schimbare ciudată din punctul de vedere al lui Victor Ponta, care a venit înainte să-şi anunţe preşedinţia la şefia Partidului Social Democrat cu un set de măsuri privind reforma clasei politice şi reforma PSD, unde nu apărea votul obligatoriu. Acum venim pe agendă cu altă chestiune. Este puţin confuz", afirmă Cristian Ghinea.
Pîrvulescu: Mai multă legitimitate pentru Guvern şi Parlament
Preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pîrvulescu, a pledat de mai mult timp pentru introducerea votului obligatoriu la români. În opinia liderului Pro Democraţia, "cu cât vor fi mai mulţi votanţi la vot, valoarea votului va scădea, dar şi cumpărarea voturilor va scădea". Pîrvulescu apreciază că o prezenţă mai mare la vot prin votul obligatoriu va da mai multă legitimitate Guvernului şi Parlamentului. Pîrvulescu a mai spus că persoanele care nu vor respecta votul obligatoriu pot fi sancţionate cu amendă după modelul Greciei, Belgiei, Ciprului sau Luxemburgului, unde sunt amenzi foarte mari. Pentru cele trei milioane de români aflate dincolo de graniţele ţării şi care ar trebui să voteze obligatoriu, Pîrvulescu recomandă în principal votul prin corespondenţă, dar şi cel prin procură, după modelul francez, sau electronic.
Stanomir, împotrivă
Profesorul Ioan Stanomir se declara adversar al obligării cetăţenilor să voteze: ”Perspectiva unei sancţiuni care să se aplice unui cetăţean ce refuză să facă o alegere mi se pare excesivă. Absenteismul poate avea multiple raţiuni, iar incompatibilitatea etică şi intelectuală cu ofertele partidelor politice poate fi un argument care să motiveze reţinerea cuiva de a vota”.
Săftoiu: Absenteismul nu e o soluţie
Deputatul PNL Adriana Săftoiu, promotor al ideii de obligativitate a exercitării dreptului de vot, explică, pe pagina de Internet dedicată ideii sale, că “într-un stat democratic suveranitatea poporului este exercitată prin vot. Cetăţeanul are dreptul să-şi aleagă reprezentanţii care să cârmuiască după un model general acceptat şi reciproc avantajos. Prin vot, cetăţeanul îşi exprimă acordul sau dezacordul faţă de un mod de a face politică. Atunci când cetăţenii sunt nemulţumiți de politicieni, soluţia nu o reprezintă absenteismul, ci sancţionarea lor prin vot!”.
Cum e la alţii
În urma unui studiu sociologic, 62% din bulgari s-au declarat încă de acum doi ani favorabili introducerii votului obligatoriu la alegerile legislative, prezidenţiale şi locale.
Australia a angajat un sistem de vot obligatoriu pentru alegerile federale încă din 1924. Astăzi, votul obligatoriu este considerat o normă de tradiţie şi este foarte puţin probabil să se schimbe. A vota a devenit o parte integrantă a culturii australiene.
Sistemul votului obligatoriu din Belgia a fost introdus politic în 1893, când a avut loc revizuirea Articolului 48 din Constituţia belgiană. Anterior modificării art. 48, absenteismul electoral ajungea la cote foarte mari: 26% în 1870, 30% în 1884 şi de 16% în 1892 în confruntările electorale "extrem de semnificative". După schimbarea sistemului de vot în 1893, nivelul absenteismului s-a redus la jumătate.
Dintre toate democraţiile industriale, Italia este ţara unde votul obligatoriu s-a transformat mai mult într-o normă socială. Ceea ce este interesant este că votul nu mai este obligatoriu în Italia, deşi această ţară continuă să fie folosită ca exemplu de ţară în care votul este obligatoriu alături de Austria şi Belgia. Italia reprezintă prin urmare un exemplu cum legea privind votul obligatoriu ia forma unei norme sociale şi care are încă efecte deşi din punct de vedere juridic nu mai există nici o constrângere în acest sens. Dovada că în Italia există un puternic spirit civic în ceea ce priveşte participarea la vot o reprezintă rata medie de 92,5% de participare la vot din 1945 până acum – cel mai mare procent de participare la vot din toate democraţiile din lume.
Persistenţa prezenţei scăzute la vot în Statele Unite continuă să dezamăgească iubitorii de democraţie. Când aproape jumătate din populaţia cu drept de vot se prezintă la urne pentru alegerile prezidenţiale o dată la patru ani – ca să nu mai vorbim despre alegerile pentru Congres sau alegerile locale -, democraţia americană, cum altfel decât reprezentativă, devine greu de apărat. În schimb, opţiunea alegătorilor activi care constituie o minoritate faţă de masa mare a cetăţenilor cu drept de vot determină, în ultimă instanţă, rezultatul electoral. Această situaţie, deşi regretabilă, nu constituie esenţa democraţiei participative.
