Domnul Vladimir Tismăneanu – cel pentru care actuala putere a sacrificat o echipă care avea rezultate în domeniul descoperirii crimelor regimului comunist – ne şochează din nou. Pe blogul său, domnia sa susţine că este o persoană neangajată politic. Propriile sale scrieri îl contrazic flagrant pe un personaj autoerijat în moralist al societăţii româneşti.Iată ce scrie dl Tismăneanu pe blogul său, într-o postare în care doreşte să clarifice numirea sa şi a prietenilor săi în fruntea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc: „S-a afirmat că s-ar produce o politizare, (a institutului – n.a.) în condiţiile în care subsemnatul, alături de domnii Ioan Stanomir şi Mihail Neamţu, nu suntem angajaţi electoral sau partinic”. Aşa să fie oare? Se pare că nu.
Politologul Dorin Tudoran a selectat pe blogul său o serie de mesaje de pe Twitter din 6 decembrie 2009 ale neangajatului electoral Vladimir (Volodea pentru cunoscători) Tismăneanu. ”Trendul este în favoarea lui TB. Sunaţi-vă prietenii din America de Nord să meargă la vot.” „Votul diasporei contează, ca şi mobilizarea tinerilor. Sper ca România să voteze un preşedinte care a cinstit eroii Revoluţiei anticomuniste”; “Românii din California şi Canada pot face diferenţa. Peste 100.000 de voturi din străinătate s-au exprimat în favoarea lui Tbasescu”. Păi ce să însemne ceea ce a apărut pe Twitter dacă nu campanie electorală 100%. Sau pentru dl Tismăneanu campania se rezumă doar la lipitul de afişe şi amplasarea de bannere şi meşe? Evident, dl Timăneanu nu a lipit afişe cu Traian Băsescu. De fapt nu contează numele candidatului, ci faptul că noul şef al IICCMER susţine că nu a făcut campanie. Dar cum scrisul rămâne – chiar (mai ales) şi pe net -, şi dl Tismăneanu bifează o gogoşă cât Casa Poporului.
Pe blog e altceva
Bănuind totuşi că nu va fi crezut în ceea ce priveşte „neangajarea politică“, dl Tismăneanu, tot în postarea din 5 martie, nuanţează şi îşi creionează un alibi: “A-ţi exprima poziţia personală pe un blog ţine de libertatea de expresie”. Corect. Numai că Twitterul nu este blog. Este o reţea publică (sic!) de socializare, dar care a fost/este utilizată inclusiv şi în declanşarea unor revolte, lovituri de palat etc.
Un alt “neangajat electoral şi politic“, este vorba de dl Mihail Neamţu, a prestat serios înainte de alegeri. Vă prezentăm un singur exemplu: din ediţia online a publicaţiei “22”, un fragment din articolul intitulat, “Preşedinte-jucător (buldog) sau preşedinte-lacheu (pudel)?”: “Duelul între Traian Băsescu şi Mircea Geoană n-a fost un spectacol, ci mai ales o dramă. Pe parcursul a trei ore a ieşit la iveală un adevăr tăinuit cu zel de forţele anti-reformiste: anume, că sistemul ticăloşit există şi că oligarhii controlează punctual mişcările grupării anti-Băsescu. La 6 decembrie, românii vor alege între lacheul mogulilor şi duşmanul de moarte al restauraţiei, între politica amnistiei prin amnezie şi tenacitatea confruntării cu răul istoriei noastre recente”.
Din câte ştim, “22” nu s-a transformat în blog. Deci nici Mihail Neamţu nu intră sub “acoperirea” creată de dl Tismăneanu, când susţine că pe blog este altceva. Sau poate dl Tismăneanu a crezut – în cazul exemplului mai sus prezentat – că dl Neamţu nu are cum să fie implicat electoral pe motiv că articolul a apărut pe 5 decembrie, deci după încheierea campaniei electorale.
O nouă surpriză
După ce ne-a lămurit în legătură cu statutul său de persoană apolitică, dl Tismăneanu ne mai spune, de această dată într-un interviu acordat sâmbătă EVZ, că intenţionează să propună schimbarea numelui institutului la care tocmai a fost numit. „Ne gândim şi la schimbarea numelui institutului. Foarte probabil, în direcţia «Institutului de studiere a memoriei regimului comunist Monica Lovinescu»”.
Ce concluzie se poate trage de aici. Că dlui Tismăneanu îi suna urât în urechi sintagma “crimele comunismului”. Deci cei care acuză că de la cercetarea şi descoperirea crimelor comunismului se va ajunge doar la studierea generală a fostului regim au perfectă dreptate. Și mai aflăm tot din interviu că “noutatea adusă de tânăra echipă (mă refer la conducerea executivă) ţine de paleta mai largă a intereselor cognitive şi de o certă racordare la dezbaterea internaţionala”. O confirmare în plus că activităţile practice din teren ale institutului vor fi înlocuite de cele teoretice de birou. Numai că nu ştim cât de mult îi interesează pe români problemele teoretice ale regimurilor comuniste din alte ţări, când nu sunt cunoscute şi condamnate real crimele comunismului autohton.
