Comunicarea cu care se laudă Comisia Europeană nu înseamnă neapărat informare, ci şi propagandă, acuză ziariştii acreditaţi la Bruxelles. Numărul lor s-a redus la 964 în 2009, faţă de 1.300 în 2005. După învestirea noii Comisii Europene, 160 de jurnalişti nu şi-au mai reînnoit acreditările, penalizând lipsa de ambiţie şi comunicarea greoaie cu instituţiile europene.Nu numai criza, ci şi dorinţa Comisiei de a controla informaţia şi de a evita comentariile interne a dus la scăderea interesului presei pentru evenimentele de la Bruxelles. Astfel, comisarul belgian pentru Comerţ, Karel De Gucht, a informat direct redacţia unui mare cotidian francez pentru un interviu, fără a mai ţine cont că ziarul avea un corespondent la Bruxelles. “Pentru ce mă aflu aici?”, se întreabă corespondentul, citat de AFP.
“Comunicarea nu înseamnă informare şi poate deveni uneori propagandă”, avertizează preşedintele Asociaţiei Presei Internaţionale, Lorenzo Consoli, citat de AFP. Comisia mizează tot mai mult pe comunicarea prin intermediul Internetului, al transmisiilor televizate şi al activităţilor de PR organizate în statele membre, considerate alternative ieftine la presa independentă acreditată la Bruxelles. “Realitatea este că avem informaţii mai prost documentate, de mai slabă calitate despre deciziile UE şi procesul din spatele lor”, acuză Consoli.
Pentru a opri retragerea jurnaliştilor din Bruxelles, API va organiza o întâlnire pe 18 amrtie, pentru a propune un nou proiect de statut al jurnaliştilor acreditaţi. În acest moment sunt acreditaţi la Bruxelles doar 752 de jurnalişti, faţă de 1.300 în 2005. Germania are 123 de asemenea ziarişti, Marea Britanie 98, Spania şi Italia 63, iar Franţa 56.
