Negocierile dintre premierul Boc şi liderii unor centrale sindicale s-au terminat indecis. Două grupări sindicale au părăsit discuţiile acuzându-l pe premier de comportament violent, iar în final, Emil Boc, într-o scurtă declaraţie de presă, a afirmat că s-au făcut „câteva progrese”, după care a plecat.Premierul Emil Boc a reuşit astăzi să enerveze o serie de lideri sindicali şi i-a determinat pe aceştia să părăsească Ministerul Muncii chiar înainte de începerea negocierilor. Concret, premierul a dat cu pumnul în masă, în momentul în care liderul CNSRL-Frăţia a solicitat nişte informaţii privind procedura de invitare a sindicaliştilor la negocieri.
„Este o situaţie fără precedent. Am crezut că participăm la o rundă normală de negocieri, însă în sală au fost primiţi şi reprezentanţi ai federaţiilor care nu aveau legătură cu discuţiile de astăzi. Premierul ne-a spus, însă, că el este organizatorul şi face ce vrea şi a trecut la ameninţări. Atunci am decis să părăsim sala”, a declarat Marius Petcu, liderul CNSRL-Frăţia.
Boc are amnezie, dar este dat de gol de martori
După terminarea discuţiilor cu liderii de sindicat, premierul Emil Boc a căutat să minimalizeze incidentul, afirmând totodată că nu a dat cu pumnul în masă şi că nu din cauza lui liderii a două centrale sindicale au părăsit megocierile. “Eu nu am orgolii. Eu nu am trimis pe nimeni acasă. Eu am invitat pe toată lumea să stăm la masă şi să discutăm problemele pe care le avem. Dacă unii au orgolii între dânşii în materie sindicală, e treaba dânşilor şi să şi-o rezolve în altă parte”, a spus Boc. La nici 10 minute după aceste afirmaţii, adevărul a ieşit la lumină. “Dl prim-ministru a cam dat cu palma în masă”, a afirmat Aurel Cornea, unul dintre participanţii la negocieri
Boc: Am făcut câteva progrese
Primul-ministru s-a declarat satisfăcut de negocierile cu sindicaliştii şi în mai multe rânduri a folosit expresia “am făcut câteva progrese”. Emil Boc a menţionat că discuţiile s-au axat pe legea pensiilor, pe salariul minim şi pe legea salarizării unitare. În ceea ce priveşte legea pensiilor, premierul a reiterat că egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei se va opera din anul 2030 şi a venit cu o “posibilă” ofertă: scăderea cu un an a vârstei femeilor care au doi copii şi cu doi ani pentru cele care au mai mult de doi copii.
Premierul a fost confuz în explicarea modului de creştere a pensiilor din anul 2011 şi a afirmat că se caută soluţii pentru ca pensia să reprezinte 40% din salariul minim pe economie. Premierul a repetat şi ceea ce afirmă de mai multe luni, spunând că nu scade nici o pensie, şi că doar cele speciale vor fi recalculate. În ceea ce priveşte solicitarea sindicatelor de creştere a salariului minim de la 600 la 705 lei, şi aici premierul a reuşit să aburească pe toată lumea.
“În decurs de o lună va fi evaluat impactul acestei decizii, în urma discuţiilor cu patronatele şi cu ceilalti parteneri sociali. Guvernul va avea în vedere implicaţiile unei majorari a salariului minim asupra companiilor de stat, în condiţiile în care în legea bugetului se prevede că societăţile publice nu pot opera majorări salariale dacă nu au profit”, a precizat primul-ministru. În ceea ce priveşte legea salarizării unice, negocierile continuă sâmbătă.
CNSRL-Frăţia pregăteşte manifestări de protest pe 1 mai
Din declaraţiile date de liderii sindicali după discuţiile de la Ministerul Muncii a rezultat că liderii de sindicat nu au fost aproape deloc pe aceeaşi undă cu premierul şi miniştrii de resort. Şeful BNS, Dumitru Costin, a menţionat că domeniile pe care sindicatele vor să le discute sunt mult mai ample decât cele pe care au vrut să le abordeze guvernanţii, iar cei de la CNSRL- Frăţia au anunţat chiar după plecarea precipitată de la negocieri că nu vor mai participa la discuţiile cu premierul Emil Boc până ce salariul minim pe economie nu va fi majorat la 705 lei.
Mai mult, ei au anunţat că în jur de 10.000 de sindicalişti ai CNSLR Frăţia vor participa pe 1 mai la un mare miting de protest în Capitală pentru a cere creşterea salariului minim, menţinerea sporurilor în sectorul bugetar şi majorarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu.
