Viitoarea amplasare a scutului american antirachetă în România pune în pericol securitatea naţională a Republicii Moldova, au concluzionat participanţii la un seminar organizat la Chişinău de o fundaţie umanitară rusă, printre care şi candidatul la preşedinţie din partea coaliţiei de guvernare.După ce guvernul de la Chişinău a subliniat că scutul antirachetă poate spori capacitatea de apărare a statelor din regiune, liderul democrat Marian Lupu, membru al coaliţiei de guvernare, arată că NATO trebuie să ţină cont de reacţia Moscovei.
„Statele Unite, România şi alte ţări membre NATO consideră că instalarea scutului antirachetă în Europa de Est este o garanţie pentru stabilitatea politică din regiune. Or, având în vedere reacţia negativă a Moscovei, este indispensabilă lansarea unui dialog pentru găsirea unei soluţii pentru această situaţie”, a declarat liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, adăugând că ţara sa trebuie “să ia parte în mod necesar la discuţii”, scrie Ria Novosti.
Dumitru Braghiş, liderul Partidului Social Democrat, a precizat că, “înainte de a accepta găzduirea scutului antirachetă, România ar fi trebuit să notifice ţările vecine”. Marian Lupu a contrazis astfel poziţia guvernului din care partidul său face parte, potrivit căreia Chişinăul a luat notă de “caracterul strict defensiv al elementelor sistemului de apărare antirachetă, care permite creşterea capacităţii de apărare a Europei, în particular a statelor din regiune”.
Scutul, Nobelul şi iranienii
Secretarul de Stat american Hillary Clinton a început, joi, o vizită de două zile la Moscova, în încercarea de a debloca negocierea mult aşteptatului tratat pentru reducerea arsenalelor nucleare. Discuţiile s-au împotmolit pentru că partea rusă a insistat ca tratatul să facă o legătură directă între neproliferare şi instalarea unor sisteme antirachetă, iar apoi România a anunţat că va găzdui interceptori americani antirachetă. Chiar şi atunci când diplomaţia rusă s-a declarat optimistă în vederea semnării tratatului, preşedintele Dumei de la Moscova a avertizat că documentul nu va fi ratificat “dacă nu se va ţine cont de legătura dintre armele nucleare strategice şi apărarea antirachetă”.
Premierul Putin a sfidat Washingtonul, anunţând, chiar înainte de întâlnirea sa cu Clinton, că Rusia va pune în funcţiune în această vară primul reactor nuclear pe care l-a construit în Iran, în condiţiile în care ameninţarea nucleară iraniană este principalul argument al instalării scutului SUA. Hillary Clinton a calificat drept “prematură” decizia lui Putin, pentru că “vrem să trimitem un mesaj fără echivoc iranienilor”, că trebuie să renunţe la fabricarea unei bombe nucleare.
Noul tratat pentru reducerea armelor nucleare strategice (START) va stabili un plafon între 1.500 şi 1.600 de focoase nucleare, în locul celui de 2.200 pentru fiecare dintre părţile semnatare. Miza tratatului este cu atât mai mare cu cât în luna mai ONU va organiza Conferinţa Tratatului de Neproliferare Nucleară, iar dacă SUA şi Rusia nu vor fi semnat noul document, alte ţări, precum Iranul, ar putea să acuze marile puteri de ipocrizie, spune Serghei Oznobişcev, analist la Institutul pentru Afaceri Strategice de la Moscova. Nu mai puţin, preşedintele american Barack Obama a primit în 2009 Premiul Nobel pentru Pace pentru “viziunea şi munca depusă pentru o lume fără arme nucleare”, însă negocierile pentru SART s-au blocat la scurt timp.
