Mari beneficiari ai Planului Marshall şi apoi ai fondurilor europene, politicienii greci şi-au permis să ignore problemele structurale ale economiei, iar acum aşteaptă un nou ajutor din partea statelor puternice, pentru a nu destabiliza zona euro, scrie presa britanică.Verigile slabe ale zonei euro (Portugalia, Italia, Grecia şi Spania) pot lua lecţii de la statele estice despre modul în care se iau deciziile grele pe timp de criză, scrie revista britanică “The Economist”, arătând că “reducerile de cheltuieli, creşterea taxelor şi a vârstei de pensionare pe care statele foste comuniste le-au impus în ultimul an au fost mult mai dure decât toate măsurile pe care Grecia şi Spania le-au luat în calcul până acum”.
Continuând critica la adresa Greciei, britanicii de la “Financial Times” arată că la baza crizei elene se află obişnuinţa liderilor greci de a fi asistaţi financiar din exterior. O constantă a istoriei moderne a Greciei o reprezintă amestecul străin în afacerile interne ale statului şi sprijinul financiar occidental, scrie cotidianul britanic. Aflată în avanposturile NATO, începând din 1952, Grecia a beneficiat din plin de Planul Marshall, pentru a ţine piept insurgenţei comuniste din interior. Astfel, Grecia a ajuns să deţină recordul fondurilor Marshall pe cap de locuitor.
Odată cu aderarea la UE, în 1981, Atena a avut parte de fondurile europene, care au ridicat nivelul de trai şi au ajutat la consolidarea democraţiei, după junta militara din anii 1967 şi 1974. Însă, pe de altă parte, aceasta i-a făcut pe liderii politici să ignore problemele structurale ale economiei. “Cu câteva excepţii, politicienii au continuat să folosească sectorul public ca pe o plasă de siguranţă a bunăstării şi ca pe un instrument de impunere a patronajului politic”, scrie “Financial Times”.
Potrivit oficialilor de la Berlin, după 1960, Germania a oferit peste 33 de miliarde de mărci pentru a ajuta Grecia, atât în cadru bilateral, cât şi comunitar. Acum Grecia aşteaptă din partea Germaniei şi a UE un ajutor mai consistent şi oferit într-un singur an, în condiţiile în care legislaţia zonei euro nu permite acordarea de împrumuturi. Deficitul bugetar al Greciei este de 300 de miliarde de euro, iar ţara are nevoie de peste 54 de miliarde de euro doar în 2010 pentru a nu intra în incapacitate de plată.
Uniunea Europeană mai are la dispoziţie doar câteva zile până la summitul de joi pentru a decide acordarea unui sprijin financiar Greciei, în caz contrar stabilitatea euro urmând să aibă de suferit, a avertizat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, într-un interviu acordat publicaţiei germane “Handelsblatt”.“Nu putem continua în felul acesta, pentru că am ameninţa stabilitatea zonei euro şi am încuraja speculaţiile”, a spus Barroso. Acesta face presiuni asupra cancelarului Angela Merkel, care se confruntă cu o opoziţie internă acerbă faţă de acordarea unui ajutor financiar Greciei, dreapta liberală şi o mare parte a populaţiei susţinând că Atena ar trebui să recurgă la un împrumut FMI.
