“Procurorul general trebuia să se sesizeze”

În cadrul unui interviu pentru cotidianul.ro, unul dintre cei mai experimentați juriști din Camera Deputaților, Ciprian Dobre (PNL), declară că nici măcar senatorii nu aveau dreptul să afle conținutul transcripturilor înregistrărilor care îl priveau pe Cătălin Voicu.– Dle deputat, v-am urmărit ultimele declarații publice. Susțineți că nici măcar colegii dvs. de la Senat nu aveau […]

În cadrul unui interviu pentru cotidianul.ro, unul dintre cei mai experimentați juriști din Camera Deputaților, Ciprian Dobre (PNL), declară că nici măcar senatorii nu aveau dreptul să afle conținutul transcripturilor înregistrărilor care îl priveau pe Cătălin Voicu.– Dle deputat, v-am urmărit ultimele declarații publice. Susțineți că nici măcar colegii dvs. de la Senat nu aveau […]

În cadrul unui interviu pentru cotidianul.ro, unul dintre cei mai experimentați juriști din Camera Deputaților, Ciprian Dobre (PNL), declară că nici măcar senatorii nu aveau dreptul să afle conținutul transcripturilor înregistrărilor care îl priveau pe Cătălin Voicu.– Dle deputat, v-am urmărit ultimele declarații publice. Susțineți că nici măcar colegii dvs. de la Senat nu aveau dreptul să afle conținutul înregistrărilor făcute de DNA în cazul Voicu. Vă rog să prezentați argumentele dvs.

– În primul rând trebuie spus că DNA nu trebuia să trimită conținutul interceptărilor la Senat. DNA trebuia să trimită la Senat două documente. Unul dintre acestea trebuia să fie adresa DNA către Înalta Curte de Casație și Justiție prin care se solicita ca Voicu să fie cercetat sau judecat în stare de arest preventiv. Acest document trebuia prezentat senatorilor pentru a fi supus aprobării. Adresa către ÎCCJ trebuia însoțită de un document al DNA către Senat, prin care se spunea de ce se cere cercetarea sau judecarea în stare de arest preventiv pentru Cătălin Voicu, ce infracțiuni se consideră că ar fi comis și procedurile efectuate privind administrarea probelor și atât. Nimic mai mult.

– Din câte am înțeles, marți, la ședința Comisiei juridice a Senatului, nu a existat acea adresă a DNA pentru ÎCCJ. Ce consecințe poate avea absența acestui document?

– În primul rând trebuie spus că acest lucru trebuia aprobat de Senat, or, senatorii au aprobat ceva fără să aibă documentul în față. Dar nu acest aspect este cel mai important. În lipsa respectivei adrese, DNA poate să facă orice vrea. Mâine sau poimâine, nu contează când, procurorul de caz de la DNA poate spune că Voicu nu mai reprezintă pericol public și nu mai este nevoie să fie cercetat sau judecat în stare de arest preventiv. Și atunci ce pot eu înțelege? Nimic altceva decât că s-a urmărit încă o dată decredibilizarea Parlamentului.

– Vă rog să dezvoltați ultima afirmație.

– Senatorii au fost puși în situația, având în față și transcripturile interceptărilor, să devină judecători ai unor fapte. Ceea ce nu face parte din fișa postului parlamentarilor. S-au înregistrat, și nu mă refer doar la ședința comisiei și la plen, dar și la apariții în mass-media, discuții pro sau contra pe fond. Adică exact ceea ce nu trebuia să se întâmple. Și de aici se pot naște fel de fel de interpretări, printre care cea mai nocivă este aceea că s-ar încerca apărarea unor fapte ale lui Voicu ș.a.m.d. Ceea ce este inexact. Nimeni nu a apărat nimic, dar această impresie persistă în urma discuțiilor pe marginea transcripturilor.

"Senatorii nu aveau dreptul să vadă transcripturile"

– A afirmat cineva în comisie că nu exista în documentele trimise de DNA aprobarea privind interceptările.

– Nu comentez acest fapt pentru că nu am văzut documentele. Altceva este de comentat. Senatorii nu aveau dreptul să vadă respectivele transcripturi. Pentru că este vorba despre documente secrete de stat, iar senatorii din Comisia juridică nu intră în categoria persoanelor care să aibă acces la astfel de documente.

– În presă s-a vehiculat teza că este vorba despre secret de serviciu.

Nu. Și dacă documentele, repet, eu nu le-am văzut, nefiind senator, au venit sub forma de secret de serviciu, s-a greșit. Pentru că interceptările nu vizează probleme de ordin cotidian. Acolo unde este vorba despre demnitari ai statului, parlamentari, magistrați ai ÎCCJ, unde se face referire la probleme de siguranță națională, nu poate fi vorba decât despre documente cu caracter de secret de stat.

– Tot la comisie s-a afirmat că de fapt trimiterea la Senat a interceptărilor ar fi constituit pretextul ca ele să ajungă să fie publicate.

– Nu exclud această interpretare. Dar, indiferent că documentele respective sunt clasificate ca fiind secrete de serviciu sau secrete de stat, scurgerea de informații este, în ambele cazuri, faptă penală. Fără echivoc, faptă penală. Și tocmai ținând cont de aceste aspecte chiar mă mir că dna procuror general Kövesi nu s-a sesizat în acest caz. Trebuia să o facă deja din momentul ce primele transcripturi au apărut în public.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.