Ministrul de Interne al Kîrgîzstanului a fost ucis, vicepremierul a fost luat ostatic, sediul televiziunii publice a fost ocupat, iar sediul Parchetului, incendiat de manifestanţii care cer demisia preşedintelui Kurmanbek Bakiev, acuzat că a ajuns la putere cu ajutorul SUA. Ciocnirile cu forţele de ordine s-au soldat cu 50 de morţi. Analiştii consideră că acesta este răspunsul lui Vladimir Putin pentru refuzul lui Bakiev de a evacua baza militară americană de la Manas.Ministrul kîrgîz de Interne, Moldomoussa Kongantiev, a fost ucis în oraşul Talas, acolo unde, cu o zi în urmă, au izbucnit protestele. Circa 1.000 de persoane au reuşit să ocupe clădirile guvernamentale din localitate. Exemplul a fost urmat miercuri şi în capitala Bişkek, unde 5.000 de persoane au luat cu asalt clădirea guvernului. Poliţia a deschis focul. 12 manifestanţi au fost împuşcaţi mortal.
Surse citate de Reuters relatează că numărul morţilor a ajuns la 50. Autorităţile au inflamat spiritele după ce i-au arestat, cu o seară înainte, pe majoritatea liderilor opoziţiei. Preşedintele a decretat starea de urgenţă în încercarea de a pune capăt violenţelor. Manifestaţiile au debutat încă de marţi, iar preşedintele Bakiev a avertizat că va zdrobi această mişcare.
Moscova a atenţionat puterea de la Bişkek să nu facă uz de forţă. “Insistăm ca toate neînţelegerile politice, economice şi sociale să fie rezolvate în cadrul procedurilor democratice care există în Kîrgîzstan, fără a se folosi forţa împotriva cetăţenilor”, a spus ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Grigori Karaşin.
Pedepsit pentru joc la două capete
Reacţia Rusiei la protestele de la Bişkek sună ca o condamnare a preşedintelui Bakiev. Analiştii consideră că acesta este răspunsul lui Vladimir Putin pentru refuzul preşedintelui de a evacua baza militară americană pe care Kîrgîzstanul o adăposteşte la Manas, în apropierea capitalei. De altfel, aceasta este singura bază a SUA din regiunea ex-sovietică a Asiei Centrale, extrem de importantă pentru sprijinirea trupelor din Afganistan.
Preşedintele Bakiev nu numai că nu a evacuat militarii americani, dar a şi câştigat sume enorme jucând la două capete. Astfel, Kîrgîzstanul a ajuns să fie singurul stat din lume care găzduieşte atât baze ruse, cât şi americane, iar Bakiev s-a îmbogăţit prin sporirea de trei ori a chiriei pe care o plătesc SUA (170 de milioane de dolari anual) şi prin obţinerea unui ajutor rus de 2,15 miliarde de dolari. Ajutorul a fost văzut de analişti drept preţul plătit de Rusia pentru evacuarea bazei SUA, însă Bakiev nu a înţeles acelaşi lucru.
Scumpirea benzinei, mai eficientă decât forţa tancurilor
“Pedepsirea” preşedintelui Bakiev nu a necesitat un scenariu complex. Kîrgîzstanul este total dependent de Rusia din punct de vedere economic: electricitatea şi combustibilul vin de la Moscova, iar 30% din PIB este furnizat de kîrgîzii care muncesc în Federaţia Rusă.
Astfel, protestele de miercuri au fost generate de creşterea uriaşă a preţului utilităţilor, după ce Rusia a decis să impună taxe mult mai mari pe produsele petroliere rafinate pe care le exportă în Kîrgîzstan. Creşterea preţului la combustibil ar urma să ajungă la 30%, în condiţiile în care republica central-asiatică nu dispune de rezerve de hidrocarburi. Mai mult, Moscova a suspendat, în februarie, acordarea ajutorului de 2,15 miliarde de dolari pe motiv că banii nu sunt folosiţi corespunzător. Fără acest sprijin, Kîrgîzstanul riscă să rămână în întuneric, pentru că banii urmau să fie investiţi în construirea unei hidrocentrale.
Preşedinte de clan
Preşedintele a ajuns la putere în 2005, în urma aşa-numitei revoluţii a lalelelor, contemporană cu mai cunoscutele revoluţii portocalii din Ucraina şi Georgia. Bakiev a înşelat însă repede aşteptările susţinătorilor. Nu a adoptat politica prooccidentală şi a continuat regimul de clan şi corupt al predecesorului său, Askar Akaiev. Presa a relatat că principalul partener de afaceri al fiului lui Bakiev este căutat de poliţia italiană, fiind acuzat de relaţii cu mafia.
Fratele preşedintelui, Janish Bakiev, este considerat liderul de facto al ţării. El conduce serviciul secret, agenţia antidrog şi de combatere a crimei organizate. Janish Bakiev este suspectat că se află în spatele mai multor crime executate la comandă, cărora le-au căzut victime lideri ai opoziţiei.
