Romii, condamnaţi la retardare intelectuală

Copiii romi din Europa de Est se confruntă cu bariere în ce priveşte educaţia, declară grupuri de drepturile omului înainte de începerea joi a celui de-al doilea summit european pentru romi, la Cordoba. Peste tot în Europa de Est, copiii romi sunt separaţi de ceilalţi copii şi, uneori, sunt plasaţi în clasele pentru cei cu […]

De cotidianul.ro - Autor
Romii, condamnaţi la retardare intelectuală

Copiii romi din Europa de Est se confruntă cu bariere în ce priveşte educaţia, declară grupuri de drepturile omului înainte de începerea joi a celui de-al doilea summit european pentru romi, la Cordoba. Peste tot în Europa de Est, copiii romi sunt separaţi de ceilalţi copii şi, uneori, sunt plasaţi în clasele pentru cei cu […]

Copiii romi din Europa de Est se confruntă cu bariere în ce priveşte educaţia, declară grupuri de drepturile omului înainte de începerea joi a celui de-al doilea summit european pentru romi, la Cordoba. Peste tot în Europa de Est, copiii romi sunt separaţi de ceilalţi copii şi, uneori, sunt plasaţi în clasele pentru cei cu dificultăţi de învăţare."Deşi s-au înregistrat unele progrese în ultima perioadă, segregarea şcolară este încă foarte răspândită în regiune", a declarat Costel Bercus, preşedinte al consiliului Fondului de Educaţie pentru Romi, cu o zi înainte de summit. Summitul va dura două zile şi va reuni activişti, printre care finanţistul George Soros, care derulează programe pentru ajutarea romilor şi stoparea discriminării prin Europa de Est.

Situaţia în regiune nu este ajutată de unii politicieni, care au sugerat soluţii controversate.

În martie, prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a provocat indignare în rândul grupurilor de drepturile omului atunci când a spus că copiii romi ar trebui să fie "duşi în şcoli şi, treptat, desprinşi din societate până când se mută în aşezări de romi".

Branislav Tichy, şeful Amnesty International Slovacia, a replicat că "orice segregare în continuare a copiilor romi din sistemul de învăţământ comun ar fi o încălcare a drepturilor lor".

Potrivit unui studiu realizat de UNICEF, organizaţia Naţiunilor Unite pentru copii, această segregare este o practică comună în sud-estul Europei.

Desigur, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat în ultimii ani Republica Cehă şi Ungaria, care au fost criticate pentru înscrierea copiilor romi în clase destinate persoanelor cu dificultăţi de învăţare.

În luna ianuarie, instanţa a contactat guvernul maghiar despre un caz în care doi copii maghiari de origine romă au fost transferaţi într-o clasă pentru cei cu "dizabilităţi intelectuale uşoare", conform unui document de instanţă.

Un expert angajat de către avocatul lor a respins această evaluare, Curtea Europeană solicitând instanţelor de la Budapesta reexaminarea cazului.

"Copiii romi rămân excluşi de la educaţie de calitate în multe state membre", a spus Jozsef Berenyi, un raportor al Consiliului Europei, Adunarea Parlamentară.

"Ei sunt fie împărţiţi în clase de romi, pe nedrept considerat impropriu pentru clasele normale, sau, chiar mai rău, ei nu pot merge la şcoală deloc", a adăugat el.

Cifrele oficiale din România sugerează că numărul copiilor romi înscrişi s-a dublat în ultimii 20 de ani.

Un studiu efectuat în 2008 a arătat însă că 19 la sută dintre romi cu vârste de 18 – 29 de ani nu au fost niciodată la şcoală, faţă de doar 1,8 la sută pentru alţi copii.

În Polonia, procentul de copii romi care nu sunt înscrişi la şcoală este estimat între 10 la sută, în funcţie de un grup de lucru în zonă, până la 30 la sută, potrivit guvernului.

În Slovacia, doar 3 la sută dintre copiii romi sunt absolvenţi de liceu, şi doar 0,3 la sută obţin o diplomă universitară.

Şi în ţara vecină, Ungaria, în timp ce 60 la sută dintre ei complet învăţământul primar, doar 5,0 la sută termină studiile secundare.

Printre obstacolele ce îi împiedică pe aceştia să frecventeze şcoala se numără sărăcia, slaba cunoaştere a limbii oficiale şi neîncredere a instituţiilor statului.

Dar cei care fac campanii pentru drepturile lor spun că romii se confruntă cu indiferenţa şi, uneori, intoleranţa din partea restului populaţiei, şi chiar din partea autorităţilor.

Oficialii au promis că vor îmbunătăţi această situaţie, însă cele mai multe dintre angajamente au rămas pe hârtie.

Acesta este motivul pentru care multe grupuri ar vrea să reglementeze propria lor situaţie pentru a încerca să remedieze problema.

În România, de exemplu, Romani CRISS rulează un program care vizează creşterea ratei de participare şi promovarea integrării în 100 de şcoli din apropierea comunităţilor de romi.

"Desfăşurăm tot felul de activităţi, de la fabricarea marionetelor până la dezbateri privind drepturile minorităţilor", a spus Raluca Petcuţ, coordonatorul programului.

La Darvari, 30 km vest de Bucureşti, frecventarea şcolii s-a îmbunătăţit în timp ce romii şi copiii români se joacă împreună şi se ajută reciproc la temele lor.

"Nu veţi vedea nici o discriminare aici", spune profesorul Iuliana Stoian.

"Şcolile unde cea mai mare parte a elevilor sunt romi au cel mai mare număr de profesori slab pregătiţi şi sunt foarte slab dotate în biblioteci, laboratoare şi calculatoare", a spus Gelu Duminica de la Asociaţia românească "Împreună".

Promiţând să îmbunătăţească situaţia romilor, Republica Cehă a investit 39.5 milioane de euro în programe menite să ofere copiilor şanse egale şi a lansat un "plan naţional de acţiune" pentru a încuraja desegregarea.

 

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.