Întreruperea traficului aerian a transformat o criză vulcanică într-una economică. Economia germană a pierdut zilnic un miliard de euro din cauza perturbării traficului aerian, a estimat Camera Germană de Comerţ, potrivit AFP, în timp ce Marea Britanie a înregistrat pierderi de peste 500 de milioane de lire sterline, potrivit “The Telegraph”.Marii păgubiţi ai crizei vulcanice sunt companiile aeriene, care au anunţat că pierd zilnic 200 de milioane de dolari din cauza deciziei guvernelor de a-şi închide spaţiul aerian. Până acum, aproape 100.000 de curse aeriene au fost anulate şi 313 aeroporturi au fost afectate în întreaga Europă. Costul suportat de aeroporturile europene este evaluat la 1,26 miliarde de euro, conform Consiliului aeroporturilor pentru Europa.
Emirates a calculat că interdicţiile de zbor au provocat pierderi zilnice de 50 de milioane de dolari, Air France-KLM a suferit o pagubă de 35 de milioane de dolari, British Airways – 20 de milioane de doalri, iar Lufthansa – 34 de milioane. Americanii de la Delta Airlines au suferit cele mai mari pierderi dintre companiile din SUA.
Companiile aeriene au acuzat guvernele europene şi Comisia de la Bruxelles că au exagerat pericolul ridicat de norul de cenuşă vulcanică şi au cerut ajutoare financiare pentru depăşirea crizei. Comparând criza cu cea provocată de atacurile de la 11 septembrie 2001, când traficul aerian a fost întrerupt, comisarul european pentru Competiţie, spaniolul Joaquin Almunia, a sugerat că acordarea unor ajutoare financiare nu ar fi “incompatibilă cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului”.
În schimb, ministrul german al Transporturilor, Peter Ramsauer, a declarat că ar fi “cinic” să se pună profitul companiilor aeriene înaintea siguranţei călătorilor. “Sunt împotriva oricărui ajutor de stat”, a spus germanul.
Turismul, înecat în cenuşă
Principala victimă colaterală a crizei este industria turismului. TUI Travel, cel mai mare operator european, a raportat până acum pierderi de 22 de milioane de euro. Unii economişti au apreciat că doar pierderile turismului, în cazul prelungirii crizei, pot duce la o reducere cu 1-2% a creşterii economice în UE. În Turcia, perspectivele mai sumbre ale turismului au dus la o scădere a indicilor bursieri la cea mai mică valoare din ultimele 20 de zile. Ministerul Tursimului francez a anunţat deja câteva măsuri pentru atenuarea impactului: împrumuturi garantate şi stimulente fiscale, relatează “Le Monde”.
La fel de dur ca şi în turism este impactul asupra organizatorilor de evenimente internaţionale. Maratonul şi târgul de carte de la Londra vor avea de suferit. Editurile indiene au anunţat deja că vor absenta. Se adaugă la aceasta eşecul deja anunţat al Salonului Auto de la Beijing. A fost amânată şi desfăşurarea Grand Prix-ului de motociclism din Japonia.
Producătorii de mărfuri de valoare, transportate de regulă pe calea aerului, au suferit pierderi grele. Producătorii indieni au înregistrat o pagubă zilnică de circa 50 de milioane de dolari. O situaţie similară există şi în Coreea de Sud, care exportă în Europa 10% din producţia de bunuri electronice.
Unele economii sărace bazate pe monoproducţie au suferit o lovitură. Exporturile de flori aduc peste 10% din PIB-ul Kenyei, însă întreruperea traficului aerian a provocat pierderi de 3,8 milioane de dolari zilnic.
