După luni de tăcere, Ministerul Economiei pune din nou problema exploatării aurifere. “România se află într-un moment în care ar trebui să fie interesată de proiectul Roşia Montană.” Declaraţia a fost făcută azi de secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Tudor Şerban.Canadienii vor aurul românesc. Actualul guvern este dispus să li-l dea. La sfârşitul anului trecut, însuşi ministrul Economiei, Adriean Videanu, afirma că va include Roşia Montană în programul de guvernare. „Vreau pornirea acestui proiect cât mai curând posibil”, spunea Videanu la finalul anului trecut. Mai mult, însuşi şeful statului se arată “un adept al extragerii acestor resurse“.
În tot acest timp, autorităţile au păstrat tăcerea, iar canadienii de la Gold Corporation şi-au continuat planurile de investiţii. ONG-urile şi Opoziţia sunt singurele care mai trag un semnal de alarmă din când în când. Şi asta pentru că, pe lângă exploatarea celor 224 de tone de aur şi 822 de tone de argint, folosirea cianurii urmează să distrugă mediul înconjurător.
Dincolo de interesele economice, verdictul a fost dat chiar de fostul ministru al Mediului, Attila Korodi, cel care a suspendat evaluarea proiectului în septembrie 2007: nu este unul durabil.
Sârbu cere interzicerea exploatării cu cianură
De Ziua Pământului, eurodeputata PSD Daciana Sârbu, membră a Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European (ENVI), cere interzicerea folosirii cianurii în minerit.
Sârbu a atras atenţia asupra riscului major al exploatării pe bază de cianuri a aurului de la Roşia Montană, evocând accidentul din 2000 de la Baia Mare.
"Substanţele periculoase nu au ce căuta în minerit dacă vrem să prevenim catastrofele", a afirmat Sârbu.
Catastrofa de la Baia Mare
La începutul anului 2000, barajul iazului de decantare a deşeurilor aparţinând societăţii Aurul din Baia Mare s-a fisurat, permiţând deversarea a aproximativ 100.000 de metri cubi de ape contaminate, conţinând 100 de tone de cianură, precum şi metale grele.
Scurgerea a cauzat întreruperea apei potabile pentru 2,5 milioane de oameni, afectând trei ţări.
Râul Someş avea concentraţii de cianuri de 700 de ori peste nivelurile permise, iar râul se varsă în Tisa, ale cărei ape ajung în Dunăre.
Ca urmare a accidentului, viaţa acvatică a fost distrusă complet pe o distanţă de câteva sute de kilometri, iar peste 60 de specii de peşti şi 20 de specii protejate au fost afectate.
"Substanţele periculoase nu au ce căuta în minerit dacă vrem să prevenim catastrofele. Roşia Montană, aflată la sud de Baia Mare, este o aşezare veche de peste 2.000 de ani, cu potenţial de UNESCO World Heritage Site. Aici se doreşte construirea celei mai mari mine de aur de suprafaţă din Europa, bazată pe folosirea cianurilor", a afirmat europarlamentarul făcând referire la Roşia Montană.
Distrugerea mediului înconjurător, dispariţia satului, strămutarea locuitorilor, bisericilor şi a cimitirelor, condamnarea vestigiilor preţioase datând din perioada romană şi preromană ar fi alte prejudicii aduse zonei în cazul în care proiectul de exploatare ar fi aprobat.
