Preşedintele parlamentului ucrainean a fost atacat cu ouă de către deputaţii opoziţiei prooccidentale, iar în sala de şedinţe a explodat o grenadă fumigenă, în timpul şedinţei în care urma să se aprobe acordul de prelungire a prezenţei flotei ruse în Crimeea, până în 2042. Acordul a fost adoptat cu 236 de voturi din totalul celor 450. Violenţele din parlament au izbucnit la o zi după ce Vladimir Putin s-a întâlnit la Kiev cu premierul Nikolai Azarov şi preşedintele Viktor Ianukovici. Duma de Stat a Rusiei a adoptat simultan acordul privind baza navală din Crimeea, iar şeful comisiei pentru relaţii externe a apreciat că este vorba despre un acord important “pentru tot spaţiul ex-sovietic”.
Adevărate lupte au izbucnit între deputaţii ucraineni, iar gărzile de corp ale preşedintelui Radei Supreme, Volodimir Litvin, au fost nevoite să-l apere pe acesta cu umbrele, în faţa ouălor aruncate de opoziţie. Acordul de prelungire a închirierii bazei navale de la Sevastopol “violează interesele naţionale şi ameninţă integritatea teritorială”, potrivit unui deputat din grupul parlamentar al fostului premier Iulia Timoşenko.
La chemarea fostului preşedinte prooccidental Viktor Iuşcenko, 7.000 de protestatari s-au adunat în faţa Parlamentului, încercând să pătrundă în clădire. S-au înregistrat ciocniri violente cu forţele de ordine. Fostul preşedinte a rezumat astfel politica guvernului prorus: “În schimbul ieftinirii gazelor, ei pun în pericol cel mai sacru lucru al naţiunii: independenţa sa”. Rada Supremă de la Kiev a adoptat, marţi, şi bugetul pentru 2010, ai cărui parametri se bazează pe noul preţ al gazelor importate din Rusia.
Înrobirea Ucrainei
În urmă cu aproape o săptămână, preşedintele rus Dmitri Medvedev şi omologul sau ucrainean au semnat, la Harkov, criticatul acord de închiriere a bazei din Crimeea. Ucraina a obţinut în schimb o reducere cu 100 de dolari (30%) a preţului miei de metri cubi de gaze. Kievul va importa în acest an 36,5 miliarde de metri cubi de gaze de la Gazprom. Tot la Harkov, Medvedev a semnat pentru investiţii de până la 45 de miliarde de dolari, în următorii zece ani, în industria energetică ucraineană, mai cu seamă în modernizarea gazoductelor. În schimb, Rusia poate deveni acţionar al infrastructurii de transport, considerată până acum patrimoniu de stat. “Preţul este excesiv. Aş putea să-i mănânc pe preşedintele Ianukovici şi premierul Azarov pentru aceşti bani. Nici o bază militară din lume nu costă atât de mult. Dar nu este vorba doar de bani. Cooperarea cu Ucraina şi cooperarea militară vor îmbunătăţi nivelul încrederii reciproce”, a explicat Putin raţiunile aşa-numitelor “acorduri de la Harkov”.
În cursul vizitei de luni, Putin i-a propus preşedintelui Ianukovici constituirea unei companii nucleare comune ruso-ucrainene, care să gestioneze modernizarea celor 15 reactoare ucrainene de producţie sovietică şi să se implice şi în producerea comustibilului nuclear. Preşedintele de la Kiev a considerat că propunerea este “interesantă”, relatează Bloomberg. Propunerea lui Putin a fost făcută chiar în ziua în care se împlineau 24 de ani de la dezastrul de la Cernobîl.
