Prin Hotărârea de Guvern nr. 420 din 28 aprilie a.c., Executivul alocă 300.000 lei pentru manifestările culturale ocazionate de Ziua Europei. Unde se duc acești bani? În acțiuni de protocol și recepții, în publicitate și materiale promoționale, în închirierea unor spații, a aparaturii tehnice și a unor instrumente muzicale (?!) și în transportul intern, internațional, cazarea, diurnele participanților (da, în România se plătesc diurne pentru a participa la o acțiune de protocol și la o recepție).
500.000 lei pentru un ștrand benefic vicepreședintelui PDL Falcă
O altă mostră de aruncat bani pe fereastră într-o perioadă de recesiune o reprezintă alocarea (prin HG 417/din 28 aprilie 2010) a sumei de 500.000 lei construirii unei pasarele pentru ștrandul Neptun din Arad. De menționat că ștrandul a beneficiat anul trecut de 800.000 de euro (din partea Ministerului Turismului, condus de Elena Udrea) tot pentru aceeași lucrare. Pentru cine nu știe despre ce este vorba, menționăm că ștrandul se află pe o insuliță de pe râul Mureș, iar pentru a ajunge în zona de agrement se utilizează un pod de beton rutier și pietonal, precum și alte două poduri formate din pontoane.
În presa locală din Arad, și nu numai, se afirmă că ștrandul reprezintă o afacere profitabilă pentru primăria condusă de vicepreședintele PDL Gheorghe Falcă, prin închirierea a numeroase căsuțe de vacanță și chioșcuri alimentare. Deși edilul arădean se laudă că ștrandul este cel mai mare din Europa de Est, foarte mulți arădeni preferă să mergă câteva zeci de km în Ungaria, la ștrandurile din țara vecină.
3 milioane pentru imaginea lui Flutur
Tot prin HG 417 se acordă 3 milioane lei pentru reparații la Casa de Cultură din municipiul Suceava, fieful electoral al liderului PDL-ist Gheorghe Flutur. De ce este nevoie de bani din rezerva bugetară pentru un astfel de obiectiv este greu de spus. În campania electorală pentru prezidențiale s-ar fi putut face rost de bani dacă primăria nu-i avea. Pe întreaga fațadă a Casei de Cultură trona un banner uriaş cu Traian Băsescu, pentru care angajați în administrația locală au spus că nu s-a plătit nici un leu chirie. Cel puțin jumătate din sumă s-ar fi obținut dacă ar fi fost taxată publicitatea electorală din campania trecută.
Baze sportive la satele cu 3-400 de locuitori
O altă prioritate pentru guvern în aceste zile a constituit-o alocarea de fonduri din rezerva bugetară pentru reabilitări și chiar construcții de baze sportive în sate cu populații de câteva sute de locuitori, majoritatea la vârsta a doua și a treia. Vă prezentăm câteva exemple. Construcție bază sportivă multifuncțională în satul Vrănești, comuna Călinești (județul Argeș) – 190.000 lei; Construire bază sportivă model tip I în sat Sâncraiu, comuna Sâncraiu (jud. Cluj) – 50.000 lei; Modernizare Baza sportivă Brețcu, comuna Brețcu (Covasna) – 146.000 lei; Construire bază sportivă, comuna Fălcoiu (Olt) – 40.000 lei; Finalizare teren de sport în satul Valea Cerului, comuna Suplacu de Barcău (Bihor) – 120.000 lei; Reabilitare baza sportivă Centrul de agrement pentru copii şi tineret ”Codrii de Aramă”, comuna Curtești (Botoșani) – 300.000 lei; Modernizarea bazei sportive din comuna Măceșu de Sus (Dolj) – 44.000 lei; Construire baza sportivă sat Șirna, comuna Șirna (Prahova) – 120.000 lei; Reabilitare teren sport, comuna Mihai Viteazul (Cluj) – 40.000 lei; Finalizare investiție teren de fotbal, orașul Miercurea Nirajului (Mureș) – 50.000 lei; Proiect (!!!) pârtie de schi, comuna Mărișel (Cluj) – 40.000 lei; Lucrări la Baza sportivă Cartier Teilor, municipiul Tg.Jiu – 190.000 lei. După cum se știe, în proporție de 80%, activitatea sportivă este finanțată de mediul privat la ora actuală, iar acolo unde este vorba de sport de masă, există parteneriate stat-privat. Un motiv în plus să nu se aloce acești bani, chiar și într-o perioadă în care nu este recesiune.
Adunând toate aceste sume alocate prin HG-urile mai sus prezentate ajungem la 2.130.000 lei (507.142 euro), dar mai sunt și alte sute de mii de euro scoase din rezerva bugetară pentru obiective care nu reprezintă priorități.
