Şpagă sau fakelaki: Grecia şi România în ochii UE

După 29 de ani în UE, statul grec numără proprietăţile prin Google Earth pentru că nu are încredere în cei 1,1 milioane de funcţionari, dintre care lucrează efectiv doar 15%.

Şpagă sau fakelaki: Grecia şi România în ochii UE

După 29 de ani în UE, statul grec numără proprietăţile prin Google Earth pentru că nu are încredere în cei 1,1 milioane de funcţionari, dintre care lucrează efectiv doar 15%.

Grecia este un sistem feudal controlat de două “dinastii” politice, în care 40% din PIB reprezintă economia neagră. Deloc întâmplător, Transparency International plasează România şi Grecia pe primul loc în topul corupţiei în UE. Grecia, care are nevoie de 110 miliarde de euro de la UE şi FMI, este ţara UE cel mai afectată de corupţie, potrivit unui top al Transparency International, în care Grecia împarte neonorantul loc cu România, împrumutată şi ea de UE şi FMI.

“Aici nu spunem bacşiş, ci fakelaki (plic). Toate sectoarele sunt atinse: sănătate, educaţie, justiţie, poliţie, fisc”, spune Spyros, directorul unui spital, plătit cu 14 salarii anuale de câte 4.000 de euro, scrie cotidianul francez “Liberation”. “În Grecia, să-ţi plăteşti impozitele înseamnă să fii prost”, spune un patron grec. În capitalele europene, care au decis să împrumute Grecia cu 80 de miliatrde de dolari, se estimează că economia neagră reprezintă 30-40% din PIB şi că evaziunea fiscală se ridică la 30 de miliarde de euro anual.

Corupţie în sistem 4-4-2

O acţiune recentă a fiscului elen în cabinetele medicilor din cartierele luxoase ale Atenei justifică această revoltă. Cei 150 de medici controlaţi declarau un venit anual între 10.000 şi 15.000 de euro, în realitate acesta fiind de 3 până la zece ori mai mare. Sistemul este simplu. “Aici vorbim, ca în fotbal, despre 4-4-2: inspectorul de la fisc ia 4, îţi lasă 4 şi dă 2 pentru stat. Plătim în tăcere. Este ca mafia”, spune un patron grec, adăugând că astfel inspectorii îşi măresc venitul de trei până la cinci ori. În aceste condiţii, “nu prin reducerea salariilor vom avea funcţionari mai integri”, spune un diplomat, citat de “Liberation”.

Google Earth, mai de încredere decât funcţionarii

Sumele imense provenite din evaziune sunt investite în maşini de lux şi reşedinţe în insulele Hydra şi Mykonos sau în Atena. Pentru impozitarea acestora s-a ajuns până acolo încât fiscul foloseşte Google Earth pentru depistarea piscinelor din Atena. Nimeni nu mai are încredere în inspectori. Iar Google Earth a revelat că există circa 17.000 de piscine, faţă de doar 324 declarate. “Grecia pare o ţară fără stat”, concluzionează patron de IMM, sau o ţară în care statul se află în slujba marilor familii (a actualului premier Papandreou şi a predecesorului său de dreapta, Karamanlis) şi care îl utilizează pentru a-şi asigura fidelitatea clientelei. “Grecia este un sistem feudal, o mânărealo-craţie”, spune un jurnalist grec.

Cine lucrează în Grecia?

Cine lucrează pentru statul elen în aceste condiţii? “Un viceministru spune că doar tinerii şi 15% din restul personalului lucrează”, spune Filios Stangos, jurnalist la televiziunea publică. În Grecia sunt 1,1 milioane de funcţionari la o populaţie totală de 11 milioane de locuitori, dar “statul nu are nici o idee despre efectivul funcţionarilor şi de aceea nu ştie nici cât câştigă aceştia”, spune un diplomat european, sub protecţia anonimatului.

“Situaţie scandaloasă”

“Grecia se află pe ultimul loc în topul percepţiei corupţiei, ceea ce este de-a dreptul scandalos, pentru că beneficiază de fonduri comunitare. Paralela cu Irlanda este grăitoare. Grecia a primit de două ori mai multe fonduri de la Bruxelles decât Irlanda. Modul diferit de administrare a făcut ca Irlanda să aibă un indice al corupţiei de 8, iar Grecia de 3,8”, spune Pierre Verluise, director al Institutului de relaţii internaţionale strategice, care adaugă că Grecia, spre deosebire de România, este membră UE de 29 de ani.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.