Statutul de ţară neutră le-a permis suedezilor să devină o forţă în comerţul cu arme, Stockholm-ul urmărind să detroneze Rusia de pe locul doi mondial pe care îl ocupa în exportul de arme. Suedia nu este o ameninţare pentru Rusia la Marea Baltică, ci un competitor de temut pe piaţa militară din fostele republici sovietice, în special Georgia, susţine „Pravda”
Când vine vorba de înarmare, guvernul suedez una spune şi alta face, sugerează ediţia în limba engleză a cotidianului rus „Pravda”. Ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, a susţinut iniţiativa preşedinţilor rus şi american de a reduce arsenalele nucleare, în timp ce Suedia doreşte să devină principalul exportator de arme din Europa, detronând astfel Rusia. „Pravda” remarcă calităţile avioanelor de vânătoare JAS 39 Gripen, a transportoarelor CV90 şi a submarinelor invizibile aflate în stadiu de proiect şi atrage atenţia că Suedia are şase baze navale la Marea Baltică, dintre care una este la doar 300 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad.
Profitând de statutul de ţară neutră, Suedia a urcat pe locul şapte în lume în rândul statelor exportatoare de armament, cu încasări de aproape 1,9 miliarde de dolari în 2007, potrivit informaţiilor furnizate chiar de Institutul Internaţional pentru Pace de la Stockhlom. Principalii clienţi ai Suediei sunt Pakistan, India, Thailanda, Africa de Sud, dar şi Marea Britanie şi SUA, două ţări mari producătoare de armament. Neutralitatea activă a permis Suediei ca în timpul Războiului Rece să se claseze pe locul zece în acelaşi top, scrie „Pravda”.
Jurnaliştii ruşi sunt intrigaţi de faptul că, deşi a anunţat reducerea efectivelor armatei cu o treime, după invadarea Georgiei de armata rusă, Suedia a decis să-şi suspende cooperarea militară cu Moscova şi să pregătească mobilizarea a 50.000 de militari într-o singură săptămână. La aceasta se adaugă planurile de suplimentare a numărului de avioane de vânătoare Gripen şi elicoptere. Numărul submarinelor nu va fi redus. „Întrebarea este împotriva cui va lupta maşina de război suedeză şi ce are de a face înarmarea ţării cu Caucazul”, se întreabă „Pravda”, sugerând o posibilă aderare a acestui stat la NATO.
„Suedia nu încearcă să concureze influenţa rusă în Marea Blatică. Nu, suedezii au o lungă tradiţie de a vinde arme oricui are nevoie”, subliniază Konstantin Sivkov, preşedintele Academiei ruse de Studii Geopolitice, dând exemplul exploatării în beneficiul naziştilor a minelor de fier din Suedia, în timp ce aceeaşi ţară a furnizat arme coaliţiei antihitleriste.
Suedia este o ţară neutră şi rămâne unul dintre marii producători de arme. Comerţul cu arme este o afacere foarte profitabilă. Acum Suedia încearcă să întreacă Rusia şi să devină al doilea exportator mondial. În viitorul apropiat va încerca să-şi adjudece pieţele ex-sovietice, inclusiv Georgia. Suedia va profita astfel de pe urma războiului din Osetia de Sud, în care georgienii au fost înfrânţi de armele ruseşti, şi va crea arme care vor permite Georgiei şi altor ţări să lupte împotriva Rusiei, mai explică Sivkov.
