După insule, grecii îşi vând şi electrocentralele

Guvernul grec ia în calcul privatizarea a 5-6 centrale care folosesc lignit pentru producţia de energie şi a 4-5 hidrocentrale, potivit cotidianului „Ta Nea”, citat de agenţia bulgară de presă Focus. Guvernul de la Atena aplică astfel sfatul tabloidului Bild: „Vă dăm bani, daţi-ne Corfu”

După insule, grecii îşi vând şi electrocentralele

Guvernul grec ia în calcul privatizarea a 5-6 centrale care folosesc lignit pentru producţia de energie şi a 4-5 hidrocentrale, potivit cotidianului „Ta Nea”, citat de agenţia bulgară de presă Focus. Guvernul de la Atena aplică astfel sfatul tabloidului Bild: „Vă dăm bani, daţi-ne Corfu”

Guvernul grec ia în calcul privatizarea a 5-6 centrale care folosesc lignit pentru producţia de energie şi a 4-5 hidrocentrale, potivit cotidianului „Ta Nea”, citat de agenţia bulgară de presă Focus. Guvernul de la Atena aplică astfel sfatul tabloidului Bild: „Vă dăm bani, daţi-ne Corfu”

Privatizarea unei părţi importante a producţiei de energie este similară celei din Italia, de la începutul anului 2000, când circa 30% din capacitatea de generare de electricitate a Enel a fost vândută pentru a liberaliza piaţa italiană. Măsura ar putea fi luată ca urmare a dificultăţilor bugetare şi a presiunilor exercitate de Uniunea Europeană pentru liberalizarea pieţei energiei din Grecia.

Guvernul de la Atena aplică astfel sfatul politicienilor germani, publicat de tabloidul Bild sub titlul „Vă dăm bani, daţi-ne Corfu”. Statul elen trebuie să renunţe la participaţii la companii şi să vândă proprietăţi funciare, precum insulele nelocuite, scria ziarul german. De altfel, o companie privată germană încearcă în prezent să vândă o insulă grecească pentru 45 de milioane de euro. Şi nu este singura scoasă la vânzare. Grecia deţine circa 6.000 de insule, în mare parte nelocuite, potrivit datelor Ministerului Turismului elen.

Grecia beneficiază de un pachet de ajutor financiar, totalizând 110 miliarde de euro, de la statele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional, după ce lipsa de încredere a investitorilor în capacitatea statului de a-şi onora datoriile a crescut foarte mult costurile de finanţare de pe piaţa internaţională. Statul elen a înregistrat un deficit bugetar de 13,6% din PIB în 2009 şi s-a angajat la reduceri drastice ale cheltuielilor publice pentru a obţine sprijin financiar.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.