Michael Crichton, cel care a reînviat dinozaurii, a început să scrie pentru a-şi putea plăti studiile la facultatea de medicină. Primele cărţi, dintr-un şir de bestseller-uri, le-a semnat cu pseudonimul Jeffrey Hudson, numele piticului preferat al reginei Henrietta Maria a Angliei, glumă autoironică ţinând cont de cei peste doi metri înălţime ai scriitorului.
A reuşit să convingă încă de la prima carte, „Extremă urgenţă”, publicată în 1968, un roman poliţist pentru care a primit Premiul Edgar Allan Poe. În acelaşi an, Hollywoodul cumpăra drepturile de ecranizare a abia apărutei „Specia Andromeda”. Filmul, difuzat în anul următor, a cunoscut un succes fulminant.
Desigur, cartea care i-a adus faima internaţională a fost „Jurassic Park”. Ea aparţine însă unei serii de romane apărute în peste 150 de milioane de exemplare, în 16 limbi, iar 13 dintre ele fiind ecranizate.
În pofida succesului literar, scriitorul, scenaristul, regizorul şi producătorul de film Michael Crichton a fost şi profesor de antropologie şi un important colecţionar de artă. În 11 şi 12 mai, colecţia acestei impresionante personalităţi, dispărută în 2008, la vârsta de 66 de ani, a fost vândută într-o licitaţie organizată de Casa Christie’s la Rockefeller Plaza, în New York. Prieten cu mulţi artişti care au marcat arta secolului al XX-lea, Crichton a dovedit un gust sigur în achiziţiile sale, realizate fie direct, din ateliere, fie licitând la telefon până la ultima strigare atunci când îşi dorea o lucrare. Retras, izolându-se de viaţa mondenă a Hollywoodului, a strâns un adevărat tezaur de artă contemporană, despre care puţină lumea ştia. Piesa cea mai importantă a colecţiei era „Steagul” lui Jasper Johns, piesă emblematică a artei pop, de care a acceptat să se despartă temporar o singură dată, împrumutând-o pentru marea expoziţie retrospectivă dedicată artistului de Academia Regală de Artă din Londra. O singură lucrare a fost încredinţată spre păstrare Muzeului de Artă din Los Angeles, „Trapez”, operă a lui Rauschenberg din 1964, de dimensiuni prea mari pentru a putea fi pusă pe perete în propria casă. În general lucrările colecţionate de Crichton aveau dimensiuni potrivite pentru un interior obişnuit. Excepţie, pe lângă cele două amintite, făcea sculptura lui Claes Oldenburg „Alfabet”, montată în grădina scriitorului. Piesa a fost rezultatul unei colaborări între Crichton şi artist. Bizarul creier, de mari dimensiuni, trebuia să reflecte interesul colecţionarului pentru litere şi cuvinte.
Se distingeau în colecţia lui mai multe lucrări de Picasso, din perioade diferite, piese semnate de Roy Lichtenstein, Jasper Johns, Alexander Calder, Jean Dubuffet, Jean-Paul Riopelle, Willem de Kooning sau Andy Warhol. Opera cea mai importantă a acestuia din urmă, în colecţia lui Crichton, era „Portretul lui Mao”.
Pentru cumpărarea unei lucrări, scriitorul se documenta cu aceeaşi grijă ca pentru scrierile sale. Dorinţa de a înţelege mai bine un artist l-a determinat, de exemplu, să alcătuiască, la cererea artistului, catalogul marii retrospective din 1977, de la New York, a lui Jasper Johns. Avea să mărturisească mai târziu că discreţia lui Johns a fost determinantă, pentru că în vederea apariţiei catalogului era normal să răspundă la toate întrebările. Catalogul, care a cunoscut o ediţie îmbogăţită în 1994, este considerat „cea mai captivantă şi mai accesibilă scriere despre Jasper Johns”. Documentându-se pentru scrierea lui, Crichton, aşa cum avea să explice ulterior, şi-a întrebat prietenii ce cataloage citiseră şi a constatat că nimeni nu citise niciun catalog. Le răsfoiseră doar, aşa cum, de altfel, făcea el însuşi. A început să-i întrebe ce i-ar interesa de fapt într-un catalog de expoziţie. Curiozitatea faţă de viaţa artistului, de relaţia dintre o operă şi o întâmplare reală din existenţa acestuia, diversele informaţii despre crearea unei lucrări devansau de departe analiza critică. Rezultatul acestei „anchete” a dus la transformarea catalogului într-un fel de „bestseller” al genului.
Rezultatul licitaţiei de la Christie’s, aproximativ 140 de milioane de dolari, în 11 mai, a atestat priceperea şi gustul lui Crichton în materie de arte vizuale. A dovedit capacitatea lui de a scruta şi de a-şi apropria domeniile cele mai diverse şi pasiunea pentru frumos a acestui adevărat personaj, care evita recepţiile şi vernisajele, dar frecventa atelierul de gravură Gemini, unde lucrau marii artişti din America anilor ’70, Robert Rauschenberg, David Hockney, Frank Stella, Claes Oldenburg. Licitaţia de la Christie’s a permis descoperirea unei alte laturi a acestei personalităţi fascinante a literaturii, filmului şi vieţii academice americane.
