Cahul, mai aproape de România

Consulatul general al României la Cahul a fost inaugurat, vineri, pe o vreme frumoasă, însorită, în pofida prognozelor alarmiste care prevedeau ploi şi furtuni, spre disperarea românilor şi a moldovenilor ce stau, în aceste zile, cu urechile ciulite la buletinele hidrologice. La aceeaşi oră era inaugurat la Bălţi un alt consulat, care, alături de cel de la Chişinău, întregeşte reţeaua consulară a României în vechile sale teritorii de peste Prut. Ambele consulate sunt primele noi misiuni de acest gen ale unui stat al Uniunii Europene în Republica Moldova. Deschiderea consulatului de la Cahul a părut să aibă ceva din aerul, parfumul şi farmecul redescoperirii rudelor bune şi de sânge, dar de demult uitate.

Secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al României, Robert Cazanciuc, a arătat, vineri, în alocuţiunea de la festivitatea inaugurării Consulatului General de la Cahul, că noua misiune consulară „este menită să construiască şi să consolideze frontiera Estică a Uniunii Europene”. Adresându-li-se cetăţenilor moldoveni, oficialul centralei diplomatice de la Bucureşti le-a dat vestea pe care o aşteptau de mult: „De azi, serviciile consulare vin la dumneavoastră, nu trebuie să mai mergeţi până la Chişinău”.

La rândul său, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Molodova, Mihai Căpăţână, a arătat că inaugurarea noilor consulate „este definitorie pentru relaţiile bilaterale”. Oficialul de la Chişinău a asigurat consulatul român de „sprijinul plenar” al MAEIE.

Interes din prima zi pentru activităţile consulatului Foto: Cristian Oprea – cotidianul.ro

Cahulenii şi locuitorii dimprejurul oraşului s-au adunat, în număr mare, la festivitatea inaugurală, unii aşteptându-se să şi înceapă activitatea consulară efectivă. Aceasta va începe de luni, 12 iulie 2010, de la ora 8.30. Cei mai mulţi erau interesaţi de redobândirea cetăţeniei sau de obţinerea vizei de intrare în România pentru a ajunge la misiunile diplomatice din ţara noastră care nu au reprezentanţe în Republica Moldova.

Actele de naştere ale celor două consulate, semnate anul trecut

Noile reprezentanţe consulare au fost înfiinţate prin decretul prezidenţial semnat de preşedintele Traian Băsescu pe data de 2 noiembrie anul trecut.

Ministerul Afacerilor Externe al României a făcut un considerabil efort financiar, logistic şi de resurse umane pentru a veni în sprijinul cetăţenilor Republicii Moldova care vor să obţină vize de intrare în ţara noastră.

Inaugurare cu respectarea restructurării

Resursele au fost alocate şi vor fi distribuite peste Prut cu respectarea deciziilor politice de la Bucureşti privind reducerile de personal bugetar şi de cheltuieli bugetare. România a fost sprijinită de Uniunea Europeană în efortul financiar depus pentru deschiderea celor două consulate. Astfel, 90% din cele două milioane de euro – care reprezintă achiziţionarea sediilor şi dotarea lor – au fost deja suportate de programul Schengen.

Clădirea Consulatului păzită de militarii moldoveni Foto: Cristian Oprea – cotidianul.ro

Vize şi acte notariale

Cele două consulate generale de la Cahul şi de la Bălţi vor soluţiona dosarele cetăţenilor ce locuiesc în circumscripţiile arondate în vederea obţinerii vizei de intrarea în România.

Vor fi soluţionate şi dosarele pentru redobânirea cetăţeniei precum şi obţinerea de paşapoarte, acte notariale, înregistrarea actelor de stare civilă.

La Consulatul General al Românei de la Cahul vor fi trimişi 12 funcţionari consulari, în timp ce la cel de la Bălţi vor merge nouă astfel de funcţionari.

Redistribuirea sarcinii consulatului român de la Chişinău

Prin deschiderea celor două reprezentanţe consulare, centrala diplomatică de la Bucureşti aşteaptă scăderea presiunii exercitate asupra Secţiei Consulare din cadrul Ambasadei României la Chişinău, unde sunt prelucrate zilnic în jur de 450 de vize, cu un vârf de 700 de vize pe zi, cu ocazia sărbătorilor şi a începerii şcolilor. La Chişinău, personalul consular a fost serios redus ca urmare a măsurilor de austeritate bugetară impuse până în prezent.

Consulii

La Cahul a fost trimisă pe postul de consul general al României Genţiana Şerbu, care a lucrat ca diplomat în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, cu sediul la Bruxelles.

Consul general al României la Bălţi a fost numit diplomatul Dumitru-Nicanor Teculescu, care a deţinut o funcţie similară la Toronto în Canada.

Oficiali, la inaugurare: Mihai Botorog, directorul general de afaceri consulare din MAE român, Genţiana Şerbu, consulul general al României la Cahul, Mihai Căpăţână, secretar general al MAEIE al Moldovei, şi Robert Cazanciuc, secretar general al MAE din România Foto: Cristian Oprea – cotidianul.ro

Tratatul care a deschis consulate

Pe data de 20 octombrie 2009, România şi Republica Moldova au parafat Acordul privind micul trafic de frontieră, moment în care s-a anunţat acceptul autorităţilor de la Chişinău pentru deschiderea consulatelor României la Cahul şi Bălţi.

Deschiderea de noi consulate române în Republica Moldova a fost subiect de dispute aprinse între vechiul regim comunist de la Chişinău şi autorităţile de la Bucureşti.

Istoria zbuciumată

Iniţial, regimul autoritarist al comunistului Voronin îşi dăduse acordul pentru deschiderea celor două consulate române. Ulterior, din raţiuni ce ţineau de calcule electorale, comuniştii de la Chişinău şi-au retras avizul. A urmat o gravă tensionare a relaţiilor diplomatice bilaterale. Republica Moldova doreşte deschiderea unui consulat general la Iaşi, deziderat neîmplinit încă şi taxat ca atare de preşedintele României, Traian Băsescu. În cursul ultimei sale vizite la Iaşi, şeful statului român a taxat incapacitatea.

Placa indicatoare de frontispiciul Primăriei Cahul Foto: Cristian Oprea – cotidianul.ro

Vor fi îndepărtaţi intermediarii?

Autorităţile române sunt încrezătoare că partea moldoveană le va sprijini efortul pentru rezolvarea celei mai spinoase probleme comune: eliminarea intermediarilor de pe lângă consulate, care, în noile condiţii tehnice de eliberare a vizelor nu-şi mai au rostul. Practic, cetăţenii moldoveni sunt păcăliţi de aceşt intermediari, pentru că noile sisteme de acordare a vizelor sunt unele care elimină şi cea mai mică suspiciune de corupţie. Solicitanţii de viză nu ştiu dinainte la ce ghişeu şi la ce funcţionar urmează să fie repartizaţi. O dată intraţi în clădirea consulatului, repartizarea se face aleatoriu pe baza unei ordini stabilite de un sistem informatic. Omul intră în consulat şi de la un panou electronic ridică un bon pe care e înscris automat numărul ghişeului. Numărul de ordibe e stabilit de sistemul informatic.

Gratuităţi pentru scurt timp

Deocamdată, vizele pentru România sunt gratuite şi dau dreptul doar la accesul pe teritoriul ţării noastre. Din martie anul viitor, odată cu aderarea la spaţiul Schengen, vizele vor fi unele cu plată ca în întregul sistem unitar european aferent şi se vor supune criteriilor draconice bine cunoscute. Există însă şi un enorm avantaj: cetăţenii Republicii Moldova care vor obţine vizele Schengen vor putea ajunge de la Iaşi la Lisabona. Partea română se aşteaptă şi la reacţii negative din partea celor care locuiesc în Transnistria, cărora nu le vor elibera vize, ca urmare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene.

Clădirea consulatelor, cu un pic de cântec

Amenajarea celor două clădiri nu a mai fost începută imediat după aprobarea iniţială, pentru că imediat după acel moment, din raţiuni electorale, comuniştii de la Chişinău ai lui Voronin au anulat brusc şi în mare grabă avizul pentru funcţionarea consulatelor la Cahul şi la Bălţi.

Comuniştii şi-au justificat penibilul gest prin faptul că nu mai este oportună deschiderea de noi consulate ale României. Pentru cetăţenii moldoveni a fost o grea şi cumplită lovitură, având în vedere că pentru a-şi lua vizele gratuite erau forţaţi să bată drumul până la Chişinău.

România a reiterat faptul că cele două reprezentanţe consulare ar fi redus considerabil presiunea solicitanţilor de viză asupra Consulatului de la Chişinău.

Forţat de deciziile luate de Voronin, ministrul moldovean de Externe al vremiii, Andrei Stratan, a justificat, însă, că situaţia s-a schimbat: „Nu mai consideram de actualitate deschiderea consulatelor la Bălţi şi la Cahul”.

Comuniştii de la Chişinău porniseră concomitent un adevărat război al declaraţiilor împotriva Bucureştilor, pe care-i acuzau că, prin politicile promovate, ameninţă securitatea şi stabilitatea Moldovei.

Moment identic şi la Bălţi

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a ales să fie prezent la inaugurarea Consulatului General al României la Bălţi.

Şeful diplomaţiei române a avut ulterior momentului festiv de la Bălţi o întrevedere la Chişinău cu Iurie Leancă, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Conform explicaţiilor MAE, în cadrul dialogului au fost abordate diverse aspecte ale relaţiilor bilaterale, problematica integrării europene a Republicii Moldova, dar şi alte teme de interes reciproc.

După cum a arătat şeful diplomaţiei române, „cele două noi consulate reprezintă prima prezenţă în Republica Moldova a unui stat membru UE dincolo de Chişinău. Această reuşită majoră a fost posibilă datorită bunei colaborări cu autorităţile de la Chişinău. Necesitatea deschiderii acestora a devenit tot mai evidentă, în special după intrarea în vigoare a Acordului privind micul trafic de frontieră încheiat cu Republica Moldova”.

Şeful diplomaţiei de la Chişinău, Iurie Leancă, alături de omologul său de la Bucureşti, Teodor Baconschi la momentul inaugurării Consulatului General al României la Bălţi Foto: www.mae.ro / Angelo Brezoianu, Agerpres Foto

La Bălţi, primele consultaţii consulare ad-hoc

Cu două ore înainte de inaugurarea festivă a consulatului câteva zeci de persoane s-au adunat, deja, pentru rezolvarea unor probleme consulare, după cum relata trimisul special la Bălţi al Radio România, Septimiu Roman, cu o lungă şi vastă experienţă de corespondent în Republica Molodva al postului naţional public de radio.

Consulul general, Dumitru-Nicanor Teculescu, le-a explica cu răbdare că vineri este un moment festiv, iar problemele consulare vor fi rezolvate începând de luni.

Pentru consulul general, care a lucrat zece ani în Canada, activitatea de la Bălţi este o provocare, un consulat cu ghişee ultra moderne, cu microfoane, cu spaţii amenajate la standarde Schengen.

Dumitru-Nicanor Teculescu afirmă că taxele consulare nu vor fi modificate.

„Nu se umblă cu nici un leu sau euro în plăţi. Toate plăţile, cele câteva care sunt, numai prin bancă, sub nici o formă în acest consulat cu norme europene, cu legislaţie română, cu respect pentru legislaţia moldoveană.

„Nu vor fi decât lucruri foarte precise, respectuoase, în normele şi rigoarea europeană” a declarat Dumitru-Nicanor Teculescu.

Progrese în relaţiile bilaterale

Principalele teme abordate în cadrul întrevederii Baconschi-Leancă, de la Chişinău, consecutive momentului inaugural de la Bălţi, au fost: cooperarea bilaterală din ultimele luni, cu accent pe materializarea angajamentelor comune şi continuarea susţinerii de către România a perspectivei europene a Republicii Moldova, conform MAE român.

Miniştrii Baconschi şi Leancă au insistat , conform MAE, pe necesitatea implementării prevederilor din Protocolul Comisiei Mixte pentru Cooperare Economică şi Integrare Europeană, care a avut loc în luna mai, inclusiv în privinţa proiectelor de interconectare şi identificării soluţiei pentru reluarea retransmiterii TVR în Republica Moldova.

„În aceste nouă luni am lucrat împreună intens şi cu rezultate clare. Avem un sentiment al normalităţii regăsite. Apropierea de UE a Republicii Moldova a înregistrat progrese clare şi notabile, iar temperatura relaţiei Bucureşti-Chişinău a avut un aport evident în progresul apropierii R. Moldova de UE”, a declarat ministrul român de Externe.

Teodor Baconschi a remarcat rolul Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova, structură informală creată la nivelul UE de către România şi Franţa, şi s-a declarat optimist în legătură cu continuarea discuţiilor în acest format.

„Suntem susţinătorii constanţi ai perspectivei europene a R. Moldova, care a demonstrat profesionalism şi competenţă în progresul negocierilor pentru Acordul de Asociere, a început dialogul pentru vize cu UE şi dorim să deschidă, în următoarele luni, discuţiile pentru Acordul Aprofundat pentru Comerţ Liber”, a afirmat şeful diplomaţiei române.

Ministrul de Externe al Republicii Moldova a mulţumit României pentru interesul acordat relaţiei bilaterale, materializat prin frecvenţa întrevederilor între oficialii de la Bucureşti şi Chişinău, dar şi prin sprijinul României pe lângă instituţiile europene, inclusiv în privinţa acordării de către UE a asistenţei macro-financiare. În acelaşi timp, a arătat că alocarea de către România a sumei de 100 milioane de Euro pentru proiecte de infrastructură, transport şi educaţie oferă şansa realizării unor proiecte importante pentru locuitorii R. Moldova.

Momentul de debut al convorbirilor bilaterale Leancă-Baconschi. Chişinău, republica Moldova, 9 iulie 2010. Foto: MAE

Utilităţile consulatelor

Potrivit MAE, oficiile consulare de la Cahul şi Bălţi vor oferi întreaga gamă de servicii consulare. Totodată, pentru a veni în ajutorul cetăţenilor români care au nevoie de asistenţă şi sprijin legal, dar şi al cetăţenilor din Republica Moldova care solicită servicii consulare, odată cu deschiderea celor două consulate generale vor fi introduse facilităţi de plată a taxelor consulare prin sistemul bancar.

Activitatea celor două consulate se va desfăşura în spaţii amenajate la standarde Schengen, pentru asigurarea unor condiţii moderne de primire şi acomodare a solicitanţilor de viză.

Distribuirea circumscripţiilor

Consulatul General al României la Bălţi va avea drept circumscripţie consulară oraşul Bălţi şi raioanele Rîbniţa, Briceni, Rîşcani, Glodeni, Sîngerei, Donduşeni, Soroca, Drochia, Teleneşti, Edineţ, Camenca, Făleşti, Ocniţa, Floreşti, Rezina, Şoldăneşti. Consulul general al misiunii României la Bălţi este Nicanor Dumitru Teculescu.

Consulatul General al României la Cahul va avea competenţă consulară în raioanele Basarabeasca, Cantemir, Cahul, Cimişlia, Leova, Taraclia, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Consulul general al misiunii României la Cahul este Genţiana Şerbu.

Cetăţenii au venit în număr mare la inaugurare Foto: Cristian Oprea – cotidianul.ro

MAE arată că decizia înfiinţării celor două oficii consulare vine ca urmare a creşterii constante, din ultima perioadă, a solicitărilor de servicii consulare pe lângă Ambasada României la Chişinău. Astfel, amplasarea geografică a celor două consulate generale completează zonele acoperite de secţia consulară de la Chişinău, asigurând astfel o prezenţă consulară echilibrată, cu avantaje pentru solicitanţii de servicii consulare, inclusiv prin scurtarea termenelor de soluţionare a cererilor.

Cahul, carte de vizită

Cahul este situat la graniţa de est a României cu Republica Moldova şi la aproape 200 de kilometri sud-vest de Chişinău.

Atestat documentar încă de acum aproape 600 de ani, Cahul, care s-a mai numit Kahul în limba tătară, s-a aflat de două ori în componenţa României, de-a lungul istoriei. Din Cahul se trage şi apreciatul muzician Nicolae Botgros, dirijorul ansamblului Lăutarii din Chişinău.

Aproape două treimi dintre cei aproape 50.000 de locuitori sunt români-moldoveni, restul fiind ruşi şi ucraineni. Pe lângă şcoli primare, gimnaziale şi licee, Cahul are două universităţi. Una de stat, cealaltă particulară. Cahul a fost declarat în 1980 oraş-staţiune balneară.

Cahulenii sunz oameni mândri, buni, gospodari şi cu chef de viaţă. Chiar dacă portalul Cahul.net este redat exclusiv în limba rusă, cahulenii şi cei care îl vizitează şi vor să se distreze au la dispoziţie un site destinat festivalurilor, în română, rusă şi engleză.

O idee despre Cahul vă puteţi face vizitând pagina de Internet a Primăriei, dar şi cea a prefecturii raionale.

Anecdotele Kahul – Kabul – Cahul. Marca Băsescu!

Preşedintele Traian Băsescu spunea, pe 27 ianuarie în acest an, că va vizita noul consulat al României din KABUL (capitala Afganistanului – n. red.) în loc de CAHUL (oraş din Republica Moldova – n. red.). Declaraţiile au fost făcute pe Aeroportul Otopeni înaintea plecării în Republica Moldova. „Mă voi întâlni cu partidele din parlament, voi vizita şi KABULUL”, a spus şeful statului în expunerea programului său din Republica Moldova.

De fapt, preşedintele se referea la CAHUL, un oraş situat în partea de sud-vest a Republicii Moldova, aproape de frontiera cu România. Cahul se află la 175 de km de Chişinău şi are 40.000 de locuitori. Cahul este centrul administrativ al raionului cu acelaşi nume.

Preşedintele a persistat însă în confuzie.

Kabul este capitala Afganistanului. Se află la peste 3.800 de kilometri de Bucureşti şi are o populaţie estimată între 2 şi 4 milioane de locuitori.

Coordonatele celor două oficii consulare ale României sunt:

Hora din Moldova, Neli Ciobanu, Eurovision

Republica Molodova, un stat independent, care nu ezită să-şi arate valorile, a avut o reprezentantă la EUROVISION.