Cahul se pregăteşte în tăcere şi în resemnare pentru preluarea poverii de a deveni din aprilie 2011 ultima localitate de graniţă după care va începe Uniunea Europeană. Cahulenii îşi văd de traiul lor zilnic. Trai ce se aseamănă cu cel dus şi de noi prin 1993. Cei care pot vor să treacă peste şocul zidului ce se va ridica la sud de oraşul în faţa statelor care nu au intrat în Europa Unită, prin diverse metode cum ar fi dobândirea (redobândirea) cetăţeniei române pentru care au prins a strânge acte necesare dosarului pe care îl vor depune la noul Consulat General al României, deschis vineri. Alţii vor încerca să dobândească doar o viză de intrare în România pentru a ajunge la consulatele generale ale statelor care nu au reprezentare diplomatică şi consulară în Republica Moldova.
Târgul liniştit al Cahulului nu trădează frustrarea de fi ultima frontieră de dinaintea „Europei civilizate”. Cahulenii şi locuitorii dimprejur merg zilnic să muncească mai ales în societăţi din domeniile economice predominante în această zonă: viticultură şi industria vinului, dar şi în cea a prelucrării laptelui.
Tinerii vin să înveţe la Cahul în cele două universităţi de aici: cea de stat şi cea particulară. Universitatea de stat poartă numele celui care a fost pentru câteva luni judecător în Cahul: marele cărturar Bogdan Petriceicu-Hasdeu.
Bătrânii îşi duc liniştiţi pensia neimpozitată. În România lui Băsescu le-ar fi fost impozitată.
În rest, Cahul se aseamănă cu orice târg de aceleaşi dimensiuni din România: multe bănci pe cap de locuitor. Ai n-ai bani, îi depui la bancă.
Cei mai mulţi, greu-uşor, se descurcă fiecare cum poate şi cât poate.
Distracţia, că e în rusă sau în română, e la ordinea zilei. Mai ales că poate fi udată din belşug, având în vedere că alcoolul e şi de cinci ori mai ieftin decât cel din România europeană. Restul alimentelor şi al produselor, nu.
De toate pentru toţi cahulenii: în moldo… română şi în rusă
Singurul mare eveniment notabil din viaţa ultimilor ani ai Cahulului a fost agitaţia din jurul deschiderii consulatului general românesc.
În ziua inaugurării Consulatului General al României la Cahul, interesul pentru activitatea acestuia era unul cât se poate de pragmatic din partea localnicilor.
Eudochia Gavriloi vrea să fie româncă la fel ca şi bunicii săi: „Suntem interesaţi să vedem ce documente ne trebuie pentru cetăţenia română, a buneilor noştri români. Consulatul de la Cahul este de un mare ajutor. E mai aproape de noi. Pierdeam timpul şi banii la Chişinău, unde ajungeam greu şi mai şi lipseam de la serviciu. Cu acest nou consulat beneficiem de o economie şi de bani şi de timp”.
Elsa Terchiu vrea să ajungă lângă mama şi lângă sora ei: „Mama şi sora mea au cetăţenie română, fiica mea e născută la Tecuci. Vreau să ştiu ce acte îmi trebuie pentru ca să obţin şi eu cetăţenie”.
Maria Bogdan nu are cetăţenie română, dar vrea să vină în România: „Copiii mei sunt la trai permanent în Canada. Vreau să obţin viză de intrare în România pentru ca să ajung la Ambasada Canadei de la Bucureşti. De acolo vreau să iau viza de Canada pentru a mă duce la copii. Nu avem cetăţenie română. Vrem să ştim doar ce acte ne trebuie pentru a putea să dăm curs invitaţiei copiilor”.
Banca din centrul Cahulului şi o amintire din perioada de demult: 1940
Curs de schimb valutar: Leul românesc devansat în topul valutelor afişate de rubla rusească, urmaşa celei sovietice. Adică fosta monedă naţională care a circulat şi pe la Cahul
Detaliu de pe stema Raionului Cahul
Universitatea Bogdan Petriceicu-Hasdeu
La pas prin Cahul
Reclame colorate şi rochiţe înflorate. În buricul Cahulului
Tineretul din Cahul în drum spre Universitatea de Stat
Invitaţie la distracţiile de noapte: bilingvă
Juniorii din Cahul aşteaptă mutarea graniţei UE mai sus de oraşul lor
Primăria din Cahul, în latine şi în chirilice
Cu 4 se ajune-n 15. Mai clar: Cu linia 4 de autobuze în comun se ajunge în cartierul Micro 15
Avantajul Cahulului: pensionarii moldoveni nu au pensiile impozitate. Dacă venea unirea cu România lui Băsescu…
Sărăcia cu bănci multe se ţine. Aşa-i şi-n Cahul
Doar grivna ucraineană e mai jos în top decât leul românesc
Punctul zero al Cahulului: Fiecare o apucă unde poate. Şi unde vrea ori unde-i pofteşte inima
Natură vie cu poliţişti odihnindu-se
Patria din suflet şi Patria-magazin. Universal.
Detaliu mic din Piaţa Mare a Cahulului
Mijloc inedit de locomoţie: caşcarabeta
Fornetti bilingv
Lebede de fier şi tineret cu voinţă de oţel
Nici un trecător nu se ridică la înălţimea flamingo. Cahulul văzut de sus!
Poliţia-n Jiguli sau Lada. Amândouă made in URSS
Probleme arzătoare, la ordinea zilei. Pe prispa băncii din buricul Cahulului
Steagul Moldovei. Suverană şi Independentă! Cu aspiraţii europene
Eudochia Gavriloi vrea cetăţenia buneilor
Elsa Terchiu doreşte aceeaşi cetăţenie ca mama şi ca sora ei
Maria Bogdan speră să ajungă la copiii din Canada, trecând prin Bucureşti
