Cea mai mare companie farmaceutică britanică, GlaxoSmithKline, îşi poate vinde pe mai departe tratamentul împotriva diabetului, Avandia, cu toate că medicamendul sporeşte riscul de atac de cord. O comisie de 33 de experţi instituită de administraţia americană a dezbătut timp de două zile această temă şi a decis continuarea comercializării Avandia, cu condiţia unor avertismente suplimentare.
GSK îşi poate menţine astfel vânzările de 425 de milioane de lire sterline pe care Avandia le face în SUA. La nivel mondial, vânzările de Avandia au ajuns la 771 miliarde de lire în 2009, când reprezentau doar 3% din totalul vânzărilor GSK. Scandalul din jurul Avandia a făcut ca Glaxo să plătească peste 400 de milioane de lire celor care au suferit de pe urma efectelor secundare, iar presa americană a vorbit chiar despre posibile plăţi în valoare de 6 miliarde de dolari.
Nu acelaşi noroc l-a avut însă British Petroleum, companie care a trebuit să creeze un fond de 20 de miliarde de dolari penntru înlăturarea efectelor mareei negre din Golful Mexic, să plătească peste 3 miliarde de dolari pentru oprirea scurgerii de petrol şi alte sute de milioane pentru despăgubirea populaţiei din regiunile de coastă afectate. BP a fost nevoită să scoată la vânzare pentru unele companii americane exploatări din Alaska. Pe lângă aceasta, secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a luat în consideraţie insistenţele Congresului de a investiga implicarea BP în eliberarea unui terorist libian implicat în atentatul de la Lockerbie, din 1988, în schimbul semnării unui contract energetic cu Libia.
