La Muzeul Naţional al Marinei din capitala Franţei poate fi văzută, până la 3 octombrie, expoziţia „Darurile ţarilor. Diplomaţia navală în Alianţa Franco-Rusă, 1891-1914”. Peste 150 de obiecte, 40 de cadouri de preţ, pictură şi acuarele, fotografii, ziare şi reviste din epocă, secvenţe de film realizate de fraţii Lumière, refac o epocă istorică şi stau mărturie unui entuziasm general. Manifestarea este organizată în cadrul Anului Franţa-Rusia 2010.
Ideea unei Uniuni Franco-Ruse care să facă faţă Triplei Alianţe (imperiile German şi Austro-Ungar şi Italia) s-a concretizat în 1891, când ţarul Alexandru al III-lea i-a primit cu căldură pe reprezentanţii Franţei, în portul Cronstadt, avanpostul maritim al oraşului Sankt Petersburg. Doi ani mai târziu, escadra rusă din Marea Mediterană intră în portul Toulon. Statul Major, condus de amiralul Avellan, traversează Franţa şi este primit cu entuziasm la Paris, Lyon şi Marsilia. După această vizită este ratificată convenţia militară între cele două ţări. Până în 1914, ţarii ruşi, de la Alexandru al III-lea la Nicolae al II-lea, şi preşedinţii francezi, de la Sadi Carnot la Raymond Poincaré, se vor întâlni cu regularitate în porturi celebre ale celor două ţări. Cu fiecare ocazie sunt oferite daruri preţioase, simbol al înţelegerii între cele două guverne. Daruri primesc şi ofiţerii vaselor ruseşti şi franceze care participă la aceste deplasări.
Imagine din expoziţie
Amirali, ofiţeri şi jurnalişti
Piesele expuse aparţin, în cea mai mare parte, Muzeului Marinei, altele fiind împrumutate de la alte instituţii franceze. Organizatorii au pus accent pe picturile oficiale comandate de Rusia şi de Franţa unor artişti renumiţi la acea vreme pentru a celebra diferitele întâlniri. Cadourile diplomatice au fost plasate în contextul istoric şi politic al epocii, marcat de un ecou favorabil la nivelul întregii populaţii, vizibil în numeroasele ecouri din presa ilustrată şi în comercializarea, pe scară largă, a suvenirelor, unele dintre ele pline de umor, ca o farfurie de faianţă înfăţişând un ofiţer francez care face curte unei doamne din aristocraţia rusă, sub titlul „Ofiţer francez pregătindu-se pentru alianţă”, sau un ornament pentru masă, o diaporamă din alamă şi email pe suport de lemn, intitulată „Doamna Adam oferind suvenire franţuzeşti”.
Imagine din expoziţie
S-a creat cu această ocazie o adevărată febră a confecţionării şi comercializării de obiecte mai mult sau mai puţin preţiose pe tema relaţiilor franco-ruse. Jurnalistul Philippe Deschamps a colecţionat aproximativ 30.000 de obiecte care au fost prezentate în 1897, într-un efemer „muzeu Nicolae al II-lea”, în bulevardul Poissonière din Paris, a cărui colecţie a fost apoi împărţită între diferite muzee şi instituţii. Juliette Adam, directoare a „Nouvelle Revue”, iniţiază un „Comitet al suvenirelor”, care a comandat bijuterii franco-ruse pentru toţi marinarii ruşi sosiţi la Toulon. Se fac colecte de către particulari, cum ar fi baronul De Baye sau Paul Tillette de Mautort.
Ansamblul de opere de artă ilustrează arta rusă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începtul celui următor. Reflectare a culturii ruse şi a simbolurile de prietenie cu Franţa, darurile ţarilor sunt de altă natură. Picturile sunt semnate de celebri pictori de marine, ca Leonid Blinov, Alexei Bogoliubov, Nikolai Grişcenko sau Mihail Tcacenko, care au fixat cele mai importante întâlniri de la Toulon, Cherbourg sau Cronstadt. Grişcenko surprinde momentul sosirii escadrei franceze la Cronstadt, în 1981. După doi ani, Henri Meyer realizează tabloul „Primirea Amiralului Avellan la borul navei Formidable”, iar Leonid Blinov şi Andrei Bogoliubov pictează intrarea escadrei ruse la Toulon.
Jucărie, Nicolae II strângând mâna lui Felix Faure
Suvenire politice
Piesele de orfevrărie dăruite de ţari au ieşit din cele mai importante ateliere sankpetersburgheze sau moscovite, purtând poansoanele prestigioase Fabergé, Braghin, fraţii Gracev, Hlebnikov sau Ovcinnikov, brevetaţi ca furnizori ai curţii imperiale a Rusiei. Obiecte rare, realizate în aur sau argint, împodobite cu pietre preţioase, fac dovada magnificenţei ţarilor. Cupe, dintre care cele mai impresionante sunt aşa-numitele „Bratina” (cupe ale fraternităţii), între care se remarcă cea semnată Andrei Braghin, o cutie cu efigia ţarului Alexandru al III-lea, ieşită de la Fabergé, o farfurie decorativă cu efigiile ţarului Nicolae al II-lea şi a ţarinei Alexandra Feodorovna, samovare de argint, marcate cu dedicaţii prieteneşti, elegante suporturi pentru pipe sau ornamente somptuoase pentru masă celebrează relaţiile dintre cele două ţări. Darurile se îndreaptă către preşedinţii Franţei, către reprezentanţii lor, dar şi către marinarii vaselor intrate în porturile celor două ţări.
Este interesant rolul de instrument de comunicare diplomatică în serviciul politicii pe care obiectele-suvenir ajung să-l joace în acest moment istoric şi generalizarea practicii, de la conducătorii statelor la municipalităţi şi la nivelul simplelor relaţii interumane stabilite conjunctural.
Expoziţia de la Muzeul Naţional al Marinei din Paris, în care partea leului aparţine darurilor ţarilor, expune un ansamblu de creaţii relevant pentru arta rusă şi o dovadă a somptuozităţii unei curţi imperiale fără egal în epocă.
