Preşedintele afgan Hamid Karzai a emis, marţi, un decret prin care interzice acţiunile companiilor private de securitate pe teritoriul ţării, o afacere de miliarde de dolari. Decretul va intra în vigoare peste patru luni, informează Reuters. Karzai îşi doreşte să prevină astfel „neregulile” şi folosirea abuzivă a armelor de foc în Afganistan. „Semnez pentru dizolvarea companiilor de securitate locale şi străine în interval de patru luni”, a spus Karai. Fac excepţie doar firmele care asigură securitatea ambasadelor.
Firmele de securitate nu se supuneau legislaţiei afgane, spre deosebire de Irak, unde au intrat sub jurisdicţia Bagdadului în 2009, iar populaţia este extrem de iritată de comportamentul mercenarilor, care consideră Afganistanul proprietatea lor. Recent, un vehicul al unei companii de securitate ieşind cu viteză din curtea unei ambasade a lovit o maşină, şase afgani pierzându-şi viaţa în accident. „Companiile acţionează împotriva interesului naţional afgan, iar salariile lor reprezintă bani negri. Ei sunt hoţi în timpul zilei şi terorişti în timpul nopţii”, spunea recent Karzai.
Karzai, un bufon corupt şi iresponsabil
Sumele mari puse în joc pentru companiile americane îşi spun însă cuvântul. Un editorial din „San Francisco Chronicle” îl consideră pe Karzai un „bufon corupt şi iresponsabil”, care încearcă să se debaraseze de forţele de securitate străine, cele care au arestat mai mulţi potentaţi afgani sub acuzaţia de corupţie. Inclusiv fratele preşedintelui a fost acuzat de legături cu traficul de opiu care finanţează insurgenţa talibană.
CIA şi Pentagonul au oferit sute de milioane de dolari companiilor de mercenari pentru servicii de securitate în Irak şi Afganistan, ajungându-se ca numărul acestor angajaţi să-l depăşească pe cel al militarilor. Armatele private găsesc căi de maximizare a profitului: angajarea unor mercenari din ţările sărace: ucraineni, columbieni, nepalezi, filipinezi sau chilieni. Astfel, un mercenar filipinez era plătit în Irak cu jumătate din suma cerută de un american. Mai mult, mulţi dintre cei proveniţi din alte state au experienţa frontului, luptând fie în războiul dintre URSS şi Afganistan, fie în trupele de elită chiliene ale regimului Pinochet.
