Anunţate de multă vreme, Zilele Bucureştiului ar fi trebuit să se desfăşoare între 10 şi 20 septembrie. Pentru celebrarea a 551 de ani de la prima atestare documentară, programul, promiţător de altfel, se doveşte gândit numai pentru datele 17-20 septembrie. E drept, o serie de concerte în aer liber din acest weekend au fost anunţate ca o avanpremieră a Zilelor Bucureştiului.
Programul următoarei săptămâni prevede câteva manifestări ce compensează scurtarea sărbătorii.
Urmând exemplul muzeelor şi galeriilor de artă, Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc organizează în 17 septembrie „Noaptea Albă a Filmului Românesc”. Muzeul Ţăranului Român găzduieşte la Noul Cinematograf al Regizorului o serie de proiecţii, sub genericul „Maeştrii”, în care pot fi revăzute pelicule intrate în patrimoniul cinematografiei româneşti, ca „Valurile Dunării” de Liviu Ciulei, „Secvenţe” de Alexandru Tatos, „O vară de neuitat” de Lucian Pintilie sau „Nunta de Piatră” de Mircea Veroiu şi Dan Piţa. La Cinematograful Patria, publicul poate viziona lungmetraje ale regizorilor recunoscuţi pe plan internaţional: „Marfa şi banii” de Cristi Puiu, „A fost sau n-a fost?”, de Corneliu Porumboiu, „Marţi, după Crăciun” de Radu Muntean. În aer liber, în Piaţa “George Enescu”, va rula în avanpremieră “Nuntă în Basarabia” de Napoleon Helmis. Şi tot acolo va avea loc premiera bucureşteană a filmului lui Radu Gabrea, “Mănuşile roşii”.
În sfârşit, pentru amatorii de scurtmetraj, Clubul Fabrica a pregătit un maraton de producţii, unele recompensate la festivalurile internaţionale, printre care „Colivia” de Adrian Sitaru, „Nunta lui Oli” de Tudor Cristian Jurgiu şi „Oxigen” de Adina Pintilie. În afara cinematografelor amintite sunt prinse în Noaptea Albă a Filmului Românesc cinematografele “Studio”, unde pot fi vizionate “Mar Nero”, în regia lui Federico Bondi, “Francesca”, de Bobby Păunescu, şi “Legături bolnăvicioase”, semnat de Tudor Giurgiu, “Eforie” (“Pescuit sportiv”, de Adrian Sitaru, “Occident” de Cristian Mungiu) şi Sala “Elvire Popesco” a Institutului Francez (“Marele Jaf Comunist” de Alexandru Solomon, “The Shukar Collective Project” de Matei Alexandru Mocanu, printre altele).
Muzică, iluzie şi grădini
Două teatre s-au implicat în eveniment. Sala Izvor a Teatrului “Lucia Sturdza Bulandra” găzduieşte, în 18 septembrie, “Ziua Chitarelor”, iniţiată la ideea chitaristului italian stabilit în România Corrado Sgandurra.
Interpreţi renumiţi ai acestui instrument, Andreas Oberg (colaborator al lui Eros Ramazzoti), Dave Martone (colaborator al lui Joe Satriani, J. Batten şi Greg Howe), Jennifer Batten (chitarista lui Michael Jackson), Michael Lee Firkins (unul dintre cei mai valoroşi profesori de rock blues de la GIT, Los Angeles), Stuart Hamm (basistul celor mai importanţi chitarişti ai lumii, Joe Satriani, Steve Vai şi Frank Gambale), vor susţine un master class şi vor oferi seara un concert, la care participă şi câştigătorii ediţiei trecute: Damjan Pejcinoski, Dragiani şi românul Marius Pop.
Surpriza evenimentului este Jennifer Batten, chitarista lui Michael Jackson şi una dintre femeile care au marcat muzica rock a anilor ’90. Ca şi anul trecut, şi-a anunţat prezenţa la Ziua Chitarelor Fabrizio Dado, jurnalistul şi directorul celei mai renumite reviste de profil din Italia, “Axe”.
La Teatrul de Comedie timp de trei zile sunteţi invitaţi la Festivalul de Magie “Harry Houdini”, organizat de Teatrul de Magie “Andrei Teaşcă” şi teatrul gazdă. Pe scena exterioară din faţa teatrului şi în Sala Studio vor fi prezentate spectacolele “Comedie şi iluzii”, “Blind”, “Mistery”, Colaj de magie”, totul terminându-se cu “Gala Magic Show” (interzisă copiilor sub 12 ani).
Două concerte atrag în mod special atenţia. Celebrând împlinirea a 200 de ani de la naşterea pianistului şi compozitorului Frederic Chopin, Orchestra Stoleczna Estrada din Varşovia susţine în Piaţa Constituţiei (18 septembrie) concertul „Rock Loves Chopin„. O interpretare rock a celor mai cunoscute piese ale compozitorului, concertul a fost prezentat, înainte de a ajunge la Bucureşti, într-un turneu la Chicago, Paris, Berlin, Cairo, unde s-a desfăşurat lângă Piramida de la Giseh, şi la Expoziţia Mondială din Shanghai. Pianistul Leszek Mozdzer, chitariştii Jacek Królik, Ryszard Sygitowicz, Marek Raduli şi Fusion Strings Quartet, format din Anna Serafinska – voce, Michal Jurkiewicz – clape, Lukasz Adamczyk – bas şi Wojtek Fedkowicz – percuţie, vor interpreta “Impresii pe teme de Chopin”, “Poloneza în La major, op. 40, nr. 1”, “Preludiu în do minor op. 28 nr. 2”, “Studiu în Mi major op. 10 nr. 3”, “Vals în la minor op. 34 nr 2”, “Preludiu în La major op. 28 nr. 7”, “Vals în do diez minor op. 64 nr. 2”, “Preludiu op. 28 nr. 17”, “Studiu în do minor op. 10 nr. 12”. Grupul de dans modern “Folies Dance Company”, compus din 12 dansatori, sub conducerea coregrafului Marzena Barcik, va evolua în spectacolul din Piaţa Constituţiei.
În ziua următoare, în acelaşi loc, publicul se poate delecta cu concertul grupului italian a capella, “Neri per Caso”, intitulat “Aniversare pe multe voci”. Cei şase mebri ai grupului bărbătesc, colaboratori ai Studiourilor Disney (posesori a şase discuri de platină pentru albumul “Le ragazze”, şi a mai multor trofee la San Remo), Ciro şi Diego Caravano, Gonzalo şi Mimi Caravano Mario Crescenzo şi Massimo de Devitiis, pot înlocui, cu vocea, orice instrument, în partituri de diverse genuri, de la folclor la jazz şi de la classic la hip-hop. Ei sunt, de altfel, cunoscuţi publicului român din concertul susţinut în primăvară la Sala Radio. Numele, care înseamnă “Negri din întâmplare”, le-a fost dat de un prieten care i-a văzut într-o seară, îmbrăcaţi în negru, la restaurantul său.
Unele manifestări organizate sub “pălăria” Zilelor Bucureştiului continuă şi după aceea. Este cazul “Salonului Municipal de Artă Medievală”, deschis la Curtea Veche până la 26 septembrie, cuprinzând lucrări realizate de artişti contemporani ce au fost invitaţi să ambienteze arhitectura medievală a fostei reşedinţe domneşti, şi al Festivalului Culturii Thailandeze, găzduit de Muzeul Satului şi de Parcul Cişmigiu, din 19 până în 22 septembrie. Dansuri populare, artizani ce sculptează în fructe, legume şi gheaţă, demonstraţii de ţesut mătasea, ateliere de pictură a umbrelelor din hârtie şi a măştilor de lemn, mobile şi evantaie din bambus şi specialităţi culinare îi aşteaptă pe vizitatori. Punctul culminat va fi însă spectacolul “Nestemate ale Tezaurului Cultural Thailandez – Oglindiri”, al Trupei de Dans Clasic al Regatului Thailanda, ce va avea loc în 19 septembrie la Ateneul Român. Un spectacol de dans cu măşti, inspirat de epopeea “Ramayana”.
Am lăsat la final intervenţiile simbolice în şase locuri din Bucureşti, organizate de Ambasada Franţei şi Institutul Francez din Bucureşti, sub titlul “Artă şi Peisaj: Grădini Nomade”. “Tunelul vegetal” de la Gara de Nord, „Agora verde”, din Piaţa Romană, „Grădini celulare”, la Institutul Francez, „Seminţe nomade” în Piaţa „Arthur Verona”, „Pădurea de argint”, la Ateneu, şi „Pajişti înflorite” în Piaţa Universităţii sunt expuse până la 20 septembrie, invitând la plimbare prin grădinile atât de rare după care suspină bucureştenii. Manifestarea este pusă şi sub semnul “Zilei Europene a patrimoniului” (19 septembrie). Proiectul s-a născut dintr-o colaborare a specialiştilor franco-români din domeniu: Anne Cauquelin de la Institutul de Urbanism din Paris şi autoarea cartilor de referinţă precum “Inventia peisajului”, inginerii peisagişti Nicolas Triboi de la atelierul “Foaie Verde” şi Raluca Ungureanu de la “Geometrik”. Este o demonstraţie a faptului că, în mijlocul unor oraşe tentaculare, peisajul de azi se reinventează, pe bazele unei tradiţii a grădinii ca spaţiu intermediar, ca refugiu necesar, ca oază de rezistenţă în faţa presiunii urbanistice.
Patru zile dense, cu invitaţii incitante acoperind o largă zonă a Bucureştiului.
