Se redeschide dosarul închisorii secrete CIA din centrul Bucureştiului

Consiliul Europei cere României continuarea anchetei vizând posibilele închisori CIA din Bucureşti, pentru că de la data încheierii acesteia, în 2008, au apărut informaţii noi, publicate în presă. O delegaţie a Consiliului Europei i-a înmânat senatorului Teodor Meleşcanu o solicitare în acest sens, care a fost prezentată, marţi, în şedinţa Biroului Permanent al Senatului.

Se redeschide dosarul închisorii secrete CIA din centrul Bucureştiului

Consiliul Europei cere României continuarea anchetei vizând posibilele închisori CIA din Bucureşti, pentru că de la data încheierii acesteia, în 2008, au apărut informaţii noi, publicate în presă. O delegaţie a Consiliului Europei i-a înmânat senatorului Teodor Meleşcanu o solicitare în acest sens, care a fost prezentată, marţi, în şedinţa Biroului Permanent al Senatului.

Consiliul Europei cere României continuarea anchetei vizând posibilele închisori CIA din Bucureşti, pentru că de la data încheierii acesteia, în 2008, au apărut informaţii noi, publicate în presă. O delegaţie a Consiliului Europei i-a înmânat senatorului Teodor Meleşcanu o solicitare în acest sens, care a fost prezentată, marţi, în şedinţa Biroului Permanent al Senatului.

„Ei m-au întrebat despre existenţa închisorilor CIA în România… Eu le-am spus că a fost o anchetă extrem de serioasă făcută de către senatori importanţi – Norica Nicolai, eu – şi că nu există nici un fel de dovadă care să susţină aceste afirmaţii, a precizat Melescanu, preşedintele Comisiei de Apărare a Senatului, potrivit stenogramei şedinţei Biroului Permanent de pe 14 septembrie. Potrivit lui Teodor Meleşcanu, membrii delegaţiei nu înţeleg de ce Laura Codruţa Kovesi nu a dispus o anchetă în urma apariţiei acestor noi informaţii în presa internaţională.

Comisia de ancheta a Senatului şi-a încheiat raportul in 2008, concluzionând că în România nu au existat închisori secrete ale CIA, însă „New York Times” a publicat în august 2009 informaţia că o asemenea închisoare s-a aflat într-o clădire renovată, pe o stradă intens circulată din Bucureşti. O altă închisoare s-ar fi aflat la periferia unui oraş din fosta URSS. Imobilele erau amenajate în aşa fel încât detinuţii, suspecţi de terorism, să nu-şi poată da seama unde se află. Informaţii similare au fost publicate de „Washington Post” în 2005.

În iunie 2010, un raport al ONU menţiona că au existat închisori secrete in Tailanda, România, Polonia şi Lituania. Raportul afirmă că victimele ar trebui să primească despăgubiri, iar cei găsiţi vinovaţi să fie traşi la răspundere. Statele Unite au susţinut raportul, cu unele rezerve, potrivit unor surse din cadrul ONU, semnalând o schimbare faţă de politica administraţiei Bush. „Cred că atacurile teroriste de la 11 septembrie sunt importante pentru că după aceste atacuri, sub conducerea SUA, alte ţări democratice s-au implicat în aceste practici, utilizate, anterior, în dictaturi militare sau de alt fel”, a spus Manfred Nowak, unul dintre anchetatorii ONU.

Celebrul raportor elveţian al Consiliului Europei, Dick Marty, primul care a susţinut că România a găzduit închisori ale CIA, a declarat, în 2009, că pe lângă „găurile negre din Polonia şi România”, Lituania a găzduit o asemenea închisoare şi că „negarea nu mai este credibilă”. În urmă cu un an, oficialii polonezi au admis că mai multe zboruri secrete ale CIA au făcut escală în Polonia. La începutul lui 2010, ministrul lituanian de Externe a demisionat, din cauza acestui scandal. El a susţinut că ţara sa nu a găzduit închisori CIA, însă a fost contrazis de preşedinta Dalia Grybauskaite.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.