Preşedintele României, Traian Băsescu, nu a fost primit nici în acest an – în ciuda uriaşelor insistenţe din partea emisarilor de la Bucureşti – la Casa Albă de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack H. Obama.
Şi cu ocazia actualei sesiuni ordinare a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite – când ar fi putut fi primit de cel mai important lider al lumii -, şeful statului român a rămas din nou acasă, la fel ca anul trecut. L-a trimis – doar la New York! – pe bietul prim-ministru al ţării noastre dragi, Emil Boc.
Participarea la lucrările Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite este un bun şi rar prilej pentru destui dintre şefii de stat sau după caz de guvern – depinde de forma de organizare a ţării respective sau de nivelul de reprezentare – de a avea întâlniri bilaterale, dar mai ales de a avea fie şi o întrevedere protocolară cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, ţara gază.
Degeaba bate Băsescu la poarta lui Obama
Traian Băsescu a încercat să fie primit de, pe atunci noul preşedinte al Statelor Unite, Barack Obama, la sesiunea de anul trecut (detalii în Cotidianul. – Băsescu, supărat că nu-l bagă-n seamă Obama şi Ambasadorul SUA în România: Băsescu nu-l vede pe Obama până la alegeri).
. Este visul neîmplinit şi marea neîmplinire de până acum a şefului statului român: primirea la Casa Albă. Preşedintele României este neîmpăcat cu faptul că administraţia sa nu mai are aceeaşi trecere la Casa Albă aşa cum se întâmpla pe vremea preşedinţiei americane a lui George W. Bush. Ba din contră! Şi anul trecut, şi anul acesta a vrut să lege posibila participare a sa la Sesiunea ONU de o primire la Casa Albă. „No!”, a fost şi este răspunsul. Cunoscătorii domeniului ştiu că acesta este rezultatul atitudinii schimbătoare, vizitele dese prin Orient urmate de declaraţii cel puţin interpretabile sau chiar declaraţiile ciudate la adresa Federaţiei Ruse – care nu sunt bine privite având în vedere că lumea civilizată preferă o relaţie civiliaztă cu Moscova – şi impredictibilitatea unor acţiuni.
Anul trecut, conform unor surse din Administraţia Prezidenţială, Traian Băsescu ar fi vrut mai mult – sub masca vizitei oficiale la Washington şi a participării la sesiunea de la New York – să meargă la mitingurile electorale pediste din mai multe state americane pentru campania destinată rămânerii pentru încă cinci ani la Palatul Cotroceni. Nu a fost să fie.
Anul acesta a preferat să îl trimită pe Boc la o micuţă adunare de la New York cu românii din America. E un balon de încercare: vrea să vadă câte ouă stricate şi câte roşii storcite, dar mai ales câte huiduieli o să atragă cel despre care spune că poate comunica cu el pe cale telepatică. Întâlnirea cu Boc va avea loc miercuri de la ora 19.00.
Bilaterală a lui Boc cu fratele de lojă al Crucii Roşii
Interesant este că bietului Boc nici măcar întâlniri bilaterale cu omologi de-ai săi nu i-au putut fi aranjate ferm. O singură întrevedere bilaterală are, dar şi aceea cu un premier care nu este al unui stat, ci al unei forme de administrare. Astfel, miercuri 22 septembrie, conform Programului Oficial emis de Guvernul României, Boc are la „Ora 10.30” o “Întrevedere cu primul-ministru al Autorităţii Naţionale Palestiniene, Salam Fayyad”. ANP are acelaşi statut la ONU precum Crucea Roşie: observator.
Relaţiile româno-americane, în pofida acestor mici probleme, continuă.
Anul trecut a venit într-o vizită în România mai mult tehnică vicepreşedintele SUA, Joseph Robinette Biden Jr. La fel, anul acesta în Cehia, Băsescu a avut o întrevedere protocolară cu Obama, cu prilejul momentului în care România a consimţit să îşi pună la dispoziţie teritoriul naţional pentru celebrul “Scut Antirachetă” american.
Băsescu şi martorii săi au încercat să-şi treacă în palmaresul electoral, respectiv politic, aceste momente. Fără succes!
Mare succes al lui Boc
În rest, Boc, care a bătut drum lung până în America, bifează vineri succesul incontestabil al unei întrevederi cu “emisarul special al secretarului de stat american pentru problematica energetică europeană, Richard Morningstar”.
Băsescu şi Boc ar trebui să reflecte, de-or putea, la consecinţele comportamentului lor, nu asupra propriilor persoane, ci asupra ţării.
