Confruntarea SUA-Iran are loc în Yemen

Ultimele atentate din Yemen, dar şi istoria sa, transformă acest stat într-un posibil teatru de luptă între Occident şi terorismul islamic, până acum lipsit de o „patrie”. Începând din decembrie 2009, SUA şi aliatele Arabia Saudită şi Pakistan lansează atacuri asupra a ceea ce se considera a fi taberele al Qaida din Yemen. Generalul David […]

Ultimele atentate din Yemen, dar şi istoria sa, transformă acest stat într-un posibil teatru de luptă între Occident şi terorismul islamic, până acum lipsit de o „patrie”. Începând din decembrie 2009, SUA şi aliatele Arabia Saudită şi Pakistan lansează atacuri asupra a ceea ce se considera a fi taberele al Qaida din Yemen. Generalul David […]

Ultimele atentate din Yemen, dar şi istoria sa, transformă acest stat într-un posibil teatru de luptă între Occident şi terorismul islamic, până acum lipsit de o „patrie”. Începând din decembrie 2009, SUA şi aliatele Arabia Saudită şi Pakistan lansează atacuri asupra a ceea ce se considera a fi taberele al Qaida din Yemen. Generalul David Petraeus, actualul comandant al forţelor din Afganistan, declara în ianuarie că actualul conflict intern din Yemen poate deveni un război prin interpuşi între Iran şi Arabia Saudită, aliata SUA.

Directorul OMV din Yemen, cetăţean francez, a fost asasinat, miercuri, de unul dintre gardienii săi yemeniţi. „Gardianul înarmat a deschis focul asupra directorului, strigând Allah Akhbar (Allah este mare)”, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de securitate, fără a putea preciza dacă atacul a fost motivat de o dispută personală. Franţa a confirmat „împuşcarea mortală a unui cetăţean francez” la Saana, precizând că acesta era angajat al companiei franceze SPIE şi era detaşat la grupul energetic austriac OMV, potrivit Ministerului de Externe.

Tot miercuri, rebelii care luptă împotriva guvernului de la Sanaa au lansat o rachetă asupra convoiului în care se află numărul doi al ambasadei britanice în Yemen. Diplomatul nu a fost rănit. Este însă al doilea atac asupra oficialilor britanici în dor şase luni. În aprilie, un atentator kamikaze s-a aruncat în aer în apropierea maşinii ambasadorului britanic. În 2008, teroriştii din Yemen au atacat de două ori ambasada SUA. Totodată, atentatorul care a încercat să detoneze o mică încărcătură de explozibil ascunsă în pantaloni, într-un avion la Detroit, în decembrie 2009, fusese antrenat tot de aripa yemenită a al-Qaida. Clericul Anwar al-Awlaki, cetăţean american, pe care preşedintele Obama îl vrea mort sau viu se ascunde tot în Yemen.

SUA, Franţa, Marea Britanie au fost afectate de braţul yemenit al al-Qaida, în timp ce Arabia Saudită atacă rebelii şiiţi de la graniţa cu Yemenul. Aliatul Occidentului şi al sudiţilor este actualul guvern de la Sanaa, rezultat în urma războiului civil din 1994. Arabia Saudită a acuzat deja Iranul că oferă sprijin rebelilor şiiţi din Yemen, asa cum o face în cazul organizaţiei Hezbollah, din Liban. Presa iraniană a răspuns acuzând Arabia Saudită de finanţarea teroriştilor yemeniţi, cu scopul de a destabiliza statul vecin (sauditul Said Ali al-Shihri, unul dintre fondatorii organizaţiei al-Qaeda din Peninsula Arabică, a fost deţinut la Guantanamo, însă a fugit în mod suspect în Yemen după ce a fost transferat în Arabia Saudită). Chiar dacă doctrina şiită iraniană nu are nimic de a face cu cea a teroriştilor din al-Qaida, asocierea este tot mai frecventă, iar Yemenul poate deveni teatrul unei confruntări între Iran şi Occident în lupta împotriva terorismului.

O asemenea confruntare a avut loc în perioada 1963-1970, când în nordul Yemenului s-a purtat un război între monarhiştii islamişti, sprijiniţi de Arabia Saudită şi implicit de SUA, şi republicanii sprijiniţi de Egipul preşedintelui Gamal Abdel Nasser şi URSS. Republicanii au avut câştig de cauză, însă Sudul şi Nordul nu s-au unificat formal decât în 1990.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.