Comitetul Norvegian Nobel a atribuit Premiul Nobel pentru Pace activistului chinez pentru democraţie Liu Xiaobo, o figură importantă a protestelor din Piaţa Tiananmen. Alfred Nobel a inventat dinamita, însă China a ţinut să aducă aminte că a inventat praful de puşcă, iar diplomaţia de la Beijing a calificat decizia drept o obsenitate îndreptata împotriva Nobelului pentru Pace. Vicepremierul chinez Fu Ying a avertizat că relaţiile dintre China şi Norvegia vor avea de suferit, mai cu seamă că cele două ţări urmează să încheie un acord comercial.
Liu Xiaobo se află acum în închisoare, iar soţia sa este supravegheată de poliţie şi nu poate fi intervievată de jurnaliştii străini. După anunţul făcut de Comitetul Nobel, transmisia posturilor CNN şi BBC în China a fost oprită.
Preşedintele Comitetului Nobel, fostul premier laburist Thorbjoern Jagland, a precizat că, pe măsură ce devine mai puternica, China trebuie să accepte că va fi tot mai criticată. „Trebuie să vorbim când alţii nu o fac. Pe măsură ce China se ridică trebuie să avem dreptul de a critica…vrem să promovăm forţele care îşi doresc o Chină democratică”, a spus Jagland.
Liu Xiaobo, 54 de ani, a fost profesor de literatură la Universitatea din Beijing. El a fost condamnat la 20 de luni de închisoare după participarera la protestele din Piaţa Tiananmen. Ulterior a stat sub arest la domiciliu, iar în decembrie a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat. Sentinţa a fost pronunţată cu puţin înainte ca Xiaobo să publice Carta 2008 pentru reformă democratică. În 1996, Xiaobo a fost trimis într-o tabără de reeducare prin muncă, timp de trei ani. Xiaobo a mai primit premiul pentru libertatea presei din partea organizaţiei Reporteri fără Frontiere, în 2004. Peste 150 de intelectuali de marcă din Europa şi Statele Unite au cerut guvernului chinez eliberarea lui Liu Xiaobo.
Dacă Nobelul pentru Pace din acest an a fost criticat de guvernul chinez, premiul decernat în urmă cu un an a avut parte de critici în toate statele. Aceştia considerau că preşedintele Barack Obama, câştigătorul premiului, a primit un cec în alb, deoarece nici unul dintre planurile sale de dezarmare nucleară şi consolidare a democraţiei nu dăduseră roade. Nici acum noul tratat pentru reducerea arsenalelor nucleare (START) nu a fost ratificat de parlamentarii ruşi şi americani, iar o victorie a republicanilor în alegerile pentru Congresul SUA poate amâna sine die acest moment. Mai mult, Obama a primit Nobelul pentru Pace într-un moment în care decidea trimiterea a încă 40.000 de militari americani în războiul din Afganistan.
