Preşedintele moldovean Mihai Ghimpu a cerut sprijinul NATO pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria, într-o scrisoare adresată secretarului general al Alianţei. În contextul alegerilor anticipate de peste aproape două săptămâni, partenerii de coaliţie ai preşedintelui îi reproşează că a avut o iniţiativă periculoasă, care periclitează neutralitatea ţării şi relaţia cu Rusia.
Trupele ruse de pe teritoriul moldovean „sunt un pericol la adresa securităţii Republicii Moldova”, alimentează separatismul transnistrean şi subminează eforturile comunităţii internaţionale de soluţionare pe cale diplomatică a conflictului transnistrean, scrie preşedintele Mihai Ghimpu, potrivit Unimedia.
Tema principală a scrisorii este revitalizarea Tratatului Forţelor Convenţionale din Europa, care, în formula sa modidicată la summitul de la Istanbul, din 1999, cerea Moscovei să-şi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. „Ar fi regretabil ca, în cadrul discuţiilor purtate la Viena şi Bruxelles privind revitalizarea TFCE să se încerce „salvarea” acestui document important pentru securitatea europeană trecându-se cu vederea neîndeplinirea de către Rusia a angajamentelor sale de la Istanbul cu privire la Republica Moldova. Vă solicit sprijinul pentru a nu admite o asemenea nedreptate”, cere preşedintele Ghimpu.
„Principiul acceptului statului gazdă, poate deveni o pârghie de șantaj în mâinile Rusiei, care ar putea șantaja Republica Moldova că dacă aceasta nu-și dă acordul prezenței militare rusești, astfel Rusiei nu-i rămâne decât să recunoască Transnistria”, mai crede președintele Ghimpu.
Scrisoarea a fost trimisă secretarului general NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen, în contextul pregătirii summit-ului OSCE de la Astana, în Kazahstan, care va avea loc pe 1-2 decembrie, dar şi în cel al alegerilor anticipate din Moldova, de pe 28 noiembrie. Rasmussen a fost invitat la summit de către preşedintele kazah. Scrisoarea a fost trimisă pe data de 9 noiembrie, iar Ghimpu a făcut public acest fapt în cursul zilei de 12 noiembrie.
Partidului Democrat, partener de guvernare, dar şi rival electoral al liberalilor lui Ghimpu, consideră că „implicarea NATO în soluţionarea conflictului din Transnistria este o iniţiativă periculoasă, care riscă să erodeze cadrul constituțional al RM și care atentează la statutul de neutralitate, acesta fiind o garanție a unității teritoriale a țării”, scrie „Jurnal de Chişinău”.
„Mai mult ca atât, retorica antirusă, reluată în plină campanie electorală, poate duce la deteriorarea relațiilor Republicii Moldova cu Federația Rusă, precum și reprezintă o subminare a eforturilor diplomatice europene în problema conflcitului transnistrean. Considerăm inacceptabilă intervenția publică de astăzi a președintelui interimar, Mihai Ghimpu”, se precizează în declaraţia PDM.
Summitul OSCE din Kazahstan este primul la nivel de sefi de stat dupa cel din 1999, de la Istanbul, un aspect care poate cântări în luarea unei decizii privind Transnistria. La fel, el vine după importanta întâlnire a liderilor Germaniei, Rusiei şi Frantei şi după summitul NATO, care va avea loc în scurt timp la Lisabona. Tratatul Forţelor Convenţionale, considerat baza securităţii europene, va figura pe agenda summitului, mai cu seama că Rusia a suspendat aplicarea sa în 2007, iar eliberată de această constrângere, câteva luni mai târziu a atacat Georgia, pe fondul unui conflict îngheţat precum cel din Transnistria.
În timp ce analiştii sunt sceptici în privinţa reglementării conflictului din Georgia, dar şi a celui din Nagorno-Karabah, soluţionarea celui din Transnistria este creditată cu mai multe şanse, fiind luată în calcul o posibilă înlocuire a trupelor ruse de menţinere a păcii cu o misiune aflată sub mandat internaţional.
Totuşi, declaraţia preşedintelui Rusiei de după întâlnirea sa cu Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, în care a omis OSCE şi Ucraina din formula implicată în soluţionarea conflictului transnistrean, incluzând în schimb România, a produs nedumerire. Unii analişti consideră ca a fost vorba de o propunere otravită, prin care un eventual eşec al negocierilor să fie pus pe seama Bucureştiului.
