Ministerul moldovean de Externe l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ucrainei pentru a da explicaţii în legătura cu demontarea, în seara de 15 noiembrie a bornelor de la frontiera moldo-ucraineană de catre autorităţile ucrainene. Bornele au fost demontate în zona comunei Palanca, acolo pe unde trece autostrada Odesa-Reni, o arteră strategică pentru Ucraina, care traversează şi o mică porţiune din teritoriul Moldovei.
Acţiunea unilaterală a Ucrainei, care amplifică o dispută teritorială mai veche, a venit pe fondul alegerilor anticipate din Moldova, de pe 28 noiembrie, şi al campaniei presei procomuniste împotriva modului în care guvernul Filat a gestionat diferendul. Potrivit agenţiei Omega, acţiunea de demontare a bornelor este urmarea înţelegerilor secrete din februarie, dintre premierul Vlad Filat şi fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko. Menţinerea secretului acestor convorbiri a permis presei procomuniste să atace guvernul Filat.
Situaţia comunei Palanca a fost reglementată de un acord semnat în 1999 de preşedintele Petru Lucinschi şi omologul său ucrainean Leonid Kucima. Moldova urma să cedeze circa 8 kilometri de şosea, în schimbul a 400 de metri de ieşire la Dunăre, în zona în care acum se află portul Giurgiuleşti. Presa ucraineană a atacat, recent, guvernul de la Chişinău, reproşându-i că nu trateaza relaţia cu Ucraina precum pe cea cu România, având în vedere că premierul Filat a semnat un tratat de frontieră la Bucureşti.
Venite în plină campanie electorală, atacurile Ucrainei, condusă acum de un regim prorus, împotriva guvernului prooccidental de la Chişinău vizează şi Transnistria. Şeful diplomaţiei de la Kiev a cerut, marţi, ca Transnistriei să-i fie acordat un statut juridic special în cadrul Republicii Moldova. Autorităţile separatiste de la Tiraspol au turnat gaz pe foc, spunţnd că vor iniţia procedurile de demarcare ale frontierei cu Republica Moldova. Gestionarea frontierei moldo-ucrainene, cu o lungime de 1222 de kilometri, este asistată de misiunea europeană EUBAM, începând din 2005.
