Aproape 400 de expozanţi, peste 500 de evenimente pe o suprafaţă de 14.000 de metri pătraţi recomandă cea de a 17-a ediţie a Târgului Internaţional „Gaudeamus – Carte de învăţătură”, ce se deschide astăzi, de la ora 16.00, la Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti. Preşedintele de onoare al Târgului este filologul umanist Jacques Dubois, profesor la Universitatea din Liège.
Literatură fiction şi nonfiction, lansări de carte, dezbateri, sesiuni de autografe, expoziţii de ilustraţie de carte aşteaptă vizitatorii la standurile editurilor sau în secţiuni specializate: „Carte şi multimedia”, „Bursa şi educaţia”, Salonul de carte pentru copii „Ion Creangă”, sau, în premieră, „Carte-Film”, secţiunea Trans-Europeană „Dunărea”, „Centrul de Drepturi de autor Gaudeamus”.
Europa vine la Bucureşti
Invitatul special al actualei ediţii este Belgia, Valonia Bruxelles, care propune o serie de lucrări dedicate culturii şi patrimoniului, publicaţii de literatură şi teatru, o selecţie de benzi desenate, o expoziţie a ilustratoarei de cărţi pentru copii, Kitty Crowther, laureată anul acesta cu prestigiosul Premiu „Astrid Lindgren”, organizată în spaţiul Ceainăriei Gaudeamus.
Scriitorii invitaţii de onoare ai Târgului ridică nivelul manifestării, propunând nu numai propriile cărţi, dar şi conferinţe, dezbateri, întâlniri cu cititorii. Printre aceştia se numără, în primul rând, Norman Manea, cu ale cărui lansări de volume apărute în seria de autor de la Polirom, „Vizuina” şi „Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian”, îşi deschide standul, astăzi, la ora 16.00, Institutul Francez. În vârstă de 74 de ani, Norman Manea, cel mai tradus autor român în străinătate, stabilit în Statele Unite din 1986, continuă să scrie în limba română. Mâine, autorul, distins cu premiile „MacArthur” şi „Médicis Etranger”, va participa la o masă rotundă, cu tema „Norman Manea: obsesia incertitudinii”, alături de Edward Kanterian, Paul Cornea, Carmen Muşat, Daniel Cristea-Enache, Paul Cernat şi Claudiu Turcuş. Din această primăvară, Norman Manea este Comandor al Ordinului francez al Artelor şi Literelor.
O altă prezenţă incitantă se anunţă cea italiană, cu noutăţi de la editurile „Aracne”, „Bonacci”, „Edizioni Edilingua”, „Edizioni EL”, „Forum Editrice”, „Il Cerchio”, „Jaca Book”, „Longanesi”, „Mondadori”, „Mondadori Ragazzi”, „RCS”, „SEID” şi cu personalităţi marcante ale domeniului, ca Bruno Manzzoni, de la Universitatea din Pisa, scriitorul, editorialistul de la „Corriere della Sera” şi istoricul Sergio Romano, Andrea Pinketts, preşedintele Asociaţiei italiene a Editorilor, Marco Polillo. Pe lângă o serie de dezbateri, privind importanţa târgurilor de carte sau a premiilor literare, Sergio Romano îşi va lansa la Bucureşti volumul „Le altre facce della storia” (Celelalte feţe ale istoriei”). De reţinut şi lansarea, mâine, a romanului „Bucarest in bianco e nero” („Bucureşti în alb şi negru”), semnat de Giancarlo Repetto, precum şi un recital de poezie, „Pavesiana”, ce va avea loc luni.
Poveşti, memorii, vrăjitoare, cuvinte…
O ofertă diversificată vine din partea Editurii ALL, începând cu volumul „Cine sunteţi, Bujor Nedelcovici?”, întrebare la care răspunde chiar autorul, „o confesiune şi, în acelaşi timp, o biografie indirectă, pentru că m-ar fi plictisit un text care să înceapă cu: M-am născut…”, şi continuând cu „Fata de hârtie” de francezul Guillaume Musso, autor tradus în 33 de limbi, cu peste 7 milioane de exemplare vândute în toată lumea. Actorul Mihai Baranga împreună cu coregrafii Violeta Dumitraşcu şi Mircea Ghinea propun, cu acest prilej, o punere în scenă a unui fragment din acest roman, caracterizat de „Le Parisien” drept „O pendulare delicată ca zborul unei păsări între real şi imaginar”. Pentru rafinaţii „gourmets” ai existenţei, „Clubul iubitoarelor de ciocolată”, semnat de englezoaica Carole Matthews, promite o întâlnire cu romantismul, plină de umor.
Ca în fiecare an, este obligatorie o oprire la standul Editurii Humanitas, care în această după-amiază prezintă Casa de discuri a lui Jordi Savall, „AliaVox”, ale cărei CD-uri sunt distribuite exclusiv prin Librariile Humanitas. Începând de mâine, sunt anunţate lansări atractive, dacă ar fi să menţionăm numai „Jurnalul esenţial” al Monicăi Lovinescu, „Cartea neliniştirii” de Fernando Pessoa, prezentată de Dinu Flămând şi Denisa Comănescu, noua colecţie „Viaţa cuvintelor”, cu „101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create”, de Marius Sala, şi „101 cuvinte argotice”, de Rodica Zafiu, „Aer cu diamante”, de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru şi Ion Stratan, cu ilustraţii de Tudor Jebeleanu, „Literatura şi artele în România comunistă, 1948-1953”, de Cristian Vasile, „La umbra rodiului” de Tariq Ali, seria de autor Mario Vargas Llosa, cu „Cine l-a ucis pe Palomino Molero?”, „Oraşul şi câinii” şi „Paradisul de după colţ”, „Cai în galop” de Yukio Mishima. Să adăugăm o nouă colecţie, „Cultura libertăţii”, cu „Repere intelectuale ale dreptei româneşti”, de Cristian Pătrăşconiu.
Două albume interesante, „Timoc. Lumea de dincolo”, cuprinzând fotografii realizate de Marius Olteanu, şi „Teodor Moraru”, coordonat de Tudor Jebeleanu, sunt oferite de Institutul Cultural Român. Primul prezintă obiceiurile, tradiţiile, riturile şi ritualurile populare, cu trimiteri la textul epic din baladele lăutarilor şi la obiceiurile de înmormântare ale românilor din Timoc. În cel de al doilea, cele mai importante lucrări ale artistului sunt dublate de o selecţie de texte critice. Volumul în limba germană „Das rumänische Theater nach 1989. Seine Beziehungen zum deutschsprachigen Raum” („Teatrul românesc după 1989. Relaţiile sale cu spaţiul de expresie germană”), apărut la editura berlineză Frank & Timme, este prima publicaţie de anvergură în limba germană consacrată teatrului românesc contemporan şi surprinde schimbările survenite pe scena românească de-a lungul ultimilor 20 de ani.
Diversitatea titlurilor şi numărul editurilor nu permit o trecere, fie şi sumară, în revistă. Nu putem omite totuşi volumele „Carte regală de bucate”, semnat de Principesa Margareta a României, şi „Erotica grădinii”, de Marko Bela, de la Editura Curtea Veche, cărţile de memorii, printre care „Mărturisesc că am trăit” de Pablo Neruda (Editura Vellant), cărţile cu vampiri şi vrăjitoare ale Editurii Leda sau cele nonfiction de istorie de la RAO.
Până luni, iubitorii de carte au timp să descopere în amănunt titlurile etalate de fiecare editor şi să-şi aleagă volumele dorite sau întâlnirile la care vor să participe.
